Bătălia dintre SUA și China se intensifică: Cine pune mâna pe o bogăție colosală

Bătălia economică aprigă pe plan mondial dintre Statele Unite și China se intensifică tot mai mult, iar acum experții susțin că o nouă luptă majoră este în curs de desfășurare. Planul lui Joe Biden, alături de G7, de a investi 600 de miliarde de dolari în proiecte în Africa, care să ajute la exploatarea marilor zăcăminte de minerale, o bogăție colosală continentului.

Controlul Chinei asupra mineritului african stârnește un răspuns din partea SUA, iar tranziția energetică alimentează o nouă luptă asupra resurselor naturale ale Africii între Washington și Beijing, potrivit Bloomberg.

Statele Unite ale Americii merg înainte cu toată viteza în efortul lor de a ajunge din urmă China într-o parte a lumii care a devenit esențială pentru tranziția ecologică: „Copperbelt” din Africa. Deținând minerale esențiale pentru producția de baterii și alte componente de energie regenerabilă, Zambia și Republica Democrată Congo au devenit cel mai recent loc de desfășurare a luptei pentru avantaje economice între Washington și Beijing.

Ca parte a ambiției sale declarate de a contesta dominația Chinei, administrația Biden a văzut o oportunitate de a revitaliza o linie feroviară veche de un secol care leagă minele africane cheie de un port din Oceanul Atlantic. Denumit coridorul Lobito, SUA investește sute de milioane de dolari în acest proiect.

În documentarul realizat de Bloomberg „How the US Can Rival China in Africa”, se arată cum inițiativa ar putea oferi o rută rapidă către SUA și Uniunea Europeană pentru aceste minerale esențiale.

Dar SUA au ajuns târziu în joc. China a construit pentru prima dată o linie de cale ferată în anii 1970, îndreptându-se spre est din Copperbelt către portul Dar es Salaam din Tanzania. Ulterior, o companie de stat chineză a reconstruit o linie feroviară cheie în Angola, la un cost estimat la 2 miliarde de dolari.

În ultimul deceniu, în cadrul Inițiativei ”Belt and Road” a președintelui Xi Jinping, China a investit aproape 1.000 de miliarde de dolari în proiecte de infrastructură în țările în curs de dezvoltare.

Statele Unite nu s-au apropiat nici pe departe de această sumă. Acum, acest lucru s-ar putea schimba, coridorul Lobito servind drept un proiect-amiral pentru planul președintelui american Joe Biden și al Grupului celor Șapte de a investi 600 de miliarde de dolari în proiecte similare pe parcursul a cinci ani.

Cu toate acestea, China nu a dominat doar infrastructura. O mare parte din producția de cupru din Congo este controlată de companii chinezești, iar investițiile americane în mineritul din Zambia au fost puține.

Un start-up din Silicon Valley numit KoBold Metals spune că vrea să modifice această dinamică. Susținută de Bill Gates și de Sam Altman de la OpenAI, compania se grăbește să transforme masivul său zăcământ de cupru din nordul Zambiei într-o mină care va fi un beneficiar cheie al proiectului coridorului Lobito.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#batalie #china #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.