În timp ce UE se apropie de capacitate, companiile energetice se îndreaptă spre Ucraina pentru a stoca gaze

04 Nov. 2023, 10:28
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Nov. 2023, 10:28 // Actual //  bani.md

Rezervele de gaze naturale ale UE se apropie de capacitatea maximă, ceea ce a determinat companiile energetice din blocul comunitar să îşi depoziteze rezervele excedentare în Ucraina înainte de vârful de cerere din lunile de iarnă, conform Financial Times.

Potrivit cifrelor furnizate de Gas Infrastructure Europe, camerele UE sunt acum pline în proporţie de aproape 99%, depăşind obiectivul Bruxelles-ului de a atinge 90% din capacitatea de stocare până în noiembrie.

Cifra indică faptul că regiunea a stocat până în prezent în acest an mult mai mult gaz decât se temeau unii în urma invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, din cauza importurilor continue de gaze naturale lichefiate şi a cererii reduse.

Acest lucru face ca UE să fie mai puţin vulnerabilă la un şoc energetic, deşi este departe de a garanta că continentul va avea toată energia de care are nevoie pentru iarna viitoare.

„Riscul unei crize de gaze în Europa este scăzut pentru această iarnă, cu excepţia unor întreruperi majore neplanificate ale aprovizionării sau a unor valuri de frig prelungite şi profunde care să lovească Europa şi Asia în acelaşi timp”, a declarat Natasha Fielding, şefa departamentului de preţuri pentru gazul european la Argus, o agenţie de raportare a preţurilor. „Europa s-a aprovizionat cât de bine a putut”.

În schimb, Agenţia Internaţională a Energiei, organismul de supraveghere a energiei din Occident, a avertizat anul trecut că instalaţiile de stocare din Europa riscau să fie pline doar două treimi până acum.

În condiţiile în care depozitele din UE sunt aproape la capacitate, companiile apelează din ce în ce mai mult la Ucraina, unde se află cele mai mari rezervoare din Europa, pentru a-şi depozita rezervele, ceea ce a dus cantitatea de gaze naturale deţinută în această ţară la cel mai ridicat nivel de la invazia Rusiei de anul trecut.

Marea Britanie a avut un succes similar cu cel al UE în ceea ce priveşte umplerea tuturor depozitelor sale de stocare până aproape de capacitate, cu rate actuale de 95%, deşi capacitatea britanică este mult mai mică decât cele ale multor alte ţări europene.
Analiştii spun că gazele suplimentare în depozite ar putea proteja împotriva unor noi creşteri mari ale preţurilor europene la gaze, care au scăzut marţi cu până la 10% din cauza previziunilor de vreme mai caldă în următoarele săptămâni.

Cu toate acestea, dependenţa crescută a regiunii de gazul natural lichefiat, după ce Rusia a redus anul trecut livrările de gaz, a făcut ca Europa să fie mai sensibilă la eventualele întreruperi ale aprovizionării, în ciuda rezervelor acum ample.

De asemenea, preţul TTF, reperul european al gazului, a fost volatil în acest an, deoarece comercianţii au reacţionat la războiul dintre Israel şi Hamas. Israelul oprind producţia la un zăcământ nu departe de Gaza şi la grevele de la uzinele de gaz natural lichefiat din Australia.

Ucraina a apărut ca o alternativă de stocare, în ciuda riscurilor legate de invazia Rusiei, în parte pentru că a oferit stimulente, cum ar fi tarife de stocare ieftine şi scutiri de taxe vamale timp de trei ani, ceea ce permite ca gazul să fie reimportat cu uşurinţă în UE.
Rezervoarele din ţară sunt situate în mare parte în adâncurile subterane din vestul ţării, departe de liniile de front şi conţin în prezent peste 2 miliarde de metri cubi de gaz aparţinând unor entităţi din UE, potrivit Naftogaz, compania energetică de stat.
Compania a oferit peste 10 miliarde de metri cubi, o treime din capacitatea naţională a Ucrainei, clienţilor străini.

Directorul general al Naftogaz, Oleksiy Chernyshov, a declarat că societăţile europene îşi asumă un „risc pur comercial” atunci când îşi depozitează gazul în depozitele ucrainene, care, deşi se află departe de lupte, ar putea fi în continuare ţinta unor atacuri ruseşti.

Naftogaz a declarat că 128 dintre instalaţiile sale din întreaga ţară au fost avariate de atacurile ruseşti între ianuarie şi octombrie anul acesta, deşi oamenii din industrie spun că nici-un depozit subteran nu a fost lovit.
UE şi Ucraina discută, de asemenea, posibilitatea de a asigura instalaţiile de depozitare împotriva daunelor cauzate de război. Chernyshov a declarat că orice garanţie ar creşte şi mai mult utilizarea tancurilor ucrainene, dar a adăugat că nu se aşteaptă ca asigurarea să fie viabilă în „viitorul apropiat”.

„Companiile comerciale au pus o valoare de peste 1 miliard de euro (de gaz) în depozitele ucrainene în ciuda faptului că ne aflăm în plin război, indiferent de orice”, a spus el. „Imaginaţi-vă ce s-ar întâmpla cu o asigurare suplimentară”.

Între timp, 21 de nave-cisternă au fost clasificate ca depozite plutitoare de gaz natural lichefiat în largul coastelor europene începând de luni, potrivit lui Alex Froley, analist de piaţă la firma de consultanţă ICIS. Această cifră este în creştere de la 16 săptămâna trecută şi de la aproximativ 10 la începutul lunii octombrie.

Depozitul ucrainean şi depozitul plutitor se adaugă la cantitatea aproape maximă de 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale depozitate, la care Europa poate apela în timpul iernii, pe măsură ce cererea de încălzire creşte. Numai depozitele de gaze din UE pot acoperi aproximativ două luni sau două luni şi jumătate din consumul de vârf al iernii.

Wayne Bryan, director de cercetare în domeniul gazelor la LSEG, a declarat că nivelurile actuale de stocare oferă un tampon pe termen scurt, dar a avertizat că vremea rece sau întreruperile din Norvegia, un furnizor cheie de gaze pentru Europa, ar putea „goli rapid aceste depozite”.
„Lipsa unor alternative viabile la gazul natural lichefiat va lăsa piaţa europeană a gazelor naturale expusă unor niveluri sporite de volatilitate”, a spus el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.