În timp ce UE se apropie de capacitate, companiile energetice se îndreaptă spre Ucraina pentru a stoca gaze

04 Nov. 2023, 10:28
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Nov. 2023, 10:28 // Actual //  bani.md

Rezervele de gaze naturale ale UE se apropie de capacitatea maximă, ceea ce a determinat companiile energetice din blocul comunitar să îşi depoziteze rezervele excedentare în Ucraina înainte de vârful de cerere din lunile de iarnă, conform Financial Times.

Potrivit cifrelor furnizate de Gas Infrastructure Europe, camerele UE sunt acum pline în proporţie de aproape 99%, depăşind obiectivul Bruxelles-ului de a atinge 90% din capacitatea de stocare până în noiembrie.

Cifra indică faptul că regiunea a stocat până în prezent în acest an mult mai mult gaz decât se temeau unii în urma invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, din cauza importurilor continue de gaze naturale lichefiate şi a cererii reduse.

Acest lucru face ca UE să fie mai puţin vulnerabilă la un şoc energetic, deşi este departe de a garanta că continentul va avea toată energia de care are nevoie pentru iarna viitoare.

„Riscul unei crize de gaze în Europa este scăzut pentru această iarnă, cu excepţia unor întreruperi majore neplanificate ale aprovizionării sau a unor valuri de frig prelungite şi profunde care să lovească Europa şi Asia în acelaşi timp”, a declarat Natasha Fielding, şefa departamentului de preţuri pentru gazul european la Argus, o agenţie de raportare a preţurilor. „Europa s-a aprovizionat cât de bine a putut”.

În schimb, Agenţia Internaţională a Energiei, organismul de supraveghere a energiei din Occident, a avertizat anul trecut că instalaţiile de stocare din Europa riscau să fie pline doar două treimi până acum.

În condiţiile în care depozitele din UE sunt aproape la capacitate, companiile apelează din ce în ce mai mult la Ucraina, unde se află cele mai mari rezervoare din Europa, pentru a-şi depozita rezervele, ceea ce a dus cantitatea de gaze naturale deţinută în această ţară la cel mai ridicat nivel de la invazia Rusiei de anul trecut.

Marea Britanie a avut un succes similar cu cel al UE în ceea ce priveşte umplerea tuturor depozitelor sale de stocare până aproape de capacitate, cu rate actuale de 95%, deşi capacitatea britanică este mult mai mică decât cele ale multor alte ţări europene.
Analiştii spun că gazele suplimentare în depozite ar putea proteja împotriva unor noi creşteri mari ale preţurilor europene la gaze, care au scăzut marţi cu până la 10% din cauza previziunilor de vreme mai caldă în următoarele săptămâni.

Cu toate acestea, dependenţa crescută a regiunii de gazul natural lichefiat, după ce Rusia a redus anul trecut livrările de gaz, a făcut ca Europa să fie mai sensibilă la eventualele întreruperi ale aprovizionării, în ciuda rezervelor acum ample.

De asemenea, preţul TTF, reperul european al gazului, a fost volatil în acest an, deoarece comercianţii au reacţionat la războiul dintre Israel şi Hamas. Israelul oprind producţia la un zăcământ nu departe de Gaza şi la grevele de la uzinele de gaz natural lichefiat din Australia.

Ucraina a apărut ca o alternativă de stocare, în ciuda riscurilor legate de invazia Rusiei, în parte pentru că a oferit stimulente, cum ar fi tarife de stocare ieftine şi scutiri de taxe vamale timp de trei ani, ceea ce permite ca gazul să fie reimportat cu uşurinţă în UE.
Rezervoarele din ţară sunt situate în mare parte în adâncurile subterane din vestul ţării, departe de liniile de front şi conţin în prezent peste 2 miliarde de metri cubi de gaz aparţinând unor entităţi din UE, potrivit Naftogaz, compania energetică de stat.
Compania a oferit peste 10 miliarde de metri cubi, o treime din capacitatea naţională a Ucrainei, clienţilor străini.

Directorul general al Naftogaz, Oleksiy Chernyshov, a declarat că societăţile europene îşi asumă un „risc pur comercial” atunci când îşi depozitează gazul în depozitele ucrainene, care, deşi se află departe de lupte, ar putea fi în continuare ţinta unor atacuri ruseşti.

Naftogaz a declarat că 128 dintre instalaţiile sale din întreaga ţară au fost avariate de atacurile ruseşti între ianuarie şi octombrie anul acesta, deşi oamenii din industrie spun că nici-un depozit subteran nu a fost lovit.
UE şi Ucraina discută, de asemenea, posibilitatea de a asigura instalaţiile de depozitare împotriva daunelor cauzate de război. Chernyshov a declarat că orice garanţie ar creşte şi mai mult utilizarea tancurilor ucrainene, dar a adăugat că nu se aşteaptă ca asigurarea să fie viabilă în „viitorul apropiat”.

„Companiile comerciale au pus o valoare de peste 1 miliard de euro (de gaz) în depozitele ucrainene în ciuda faptului că ne aflăm în plin război, indiferent de orice”, a spus el. „Imaginaţi-vă ce s-ar întâmpla cu o asigurare suplimentară”.

Între timp, 21 de nave-cisternă au fost clasificate ca depozite plutitoare de gaz natural lichefiat în largul coastelor europene începând de luni, potrivit lui Alex Froley, analist de piaţă la firma de consultanţă ICIS. Această cifră este în creştere de la 16 săptămâna trecută şi de la aproximativ 10 la începutul lunii octombrie.

Depozitul ucrainean şi depozitul plutitor se adaugă la cantitatea aproape maximă de 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale depozitate, la care Europa poate apela în timpul iernii, pe măsură ce cererea de încălzire creşte. Numai depozitele de gaze din UE pot acoperi aproximativ două luni sau două luni şi jumătate din consumul de vârf al iernii.

Wayne Bryan, director de cercetare în domeniul gazelor la LSEG, a declarat că nivelurile actuale de stocare oferă un tampon pe termen scurt, dar a avertizat că vremea rece sau întreruperile din Norvegia, un furnizor cheie de gaze pentru Europa, ar putea „goli rapid aceste depozite”.
„Lipsa unor alternative viabile la gazul natural lichefiat va lăsa piaţa europeană a gazelor naturale expusă unor niveluri sporite de volatilitate”, a spus el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.