Criza lovește din plin o mare putere: ”Străinii își scot banii din țară cât pot de repede”

04 Nov. 2023, 10:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Nov. 2023, 10:44 // Actual //  bani.md

Multiplele crize din întreaga lume generate de războiul provocat de Vladimir Putin în Ucraina, precum și de conflictul din Israel, produc unde de șoc în multe țări de pe glob.

Acum, anunțul făcut de o mare putere economică, China, consființește problemele sale legate de scăderea drastică a investițiilor străine directe în țară, cu 34% în septembrie 2023.

Investițiile străine directe (FDI) în China scad prin măsuri multiple, adăugând presiunea asupra Beijingului și a guvernelor locale, care încearcă să contracareze o încetinire economică din acest an, potrivit Financial Times.

Calculele bazate pe datele ministerului chinez al comerțului compilate de Wind arată că FDI au scăzut cu 34%, până la 72,8 miliarde de yuani (10 miliarde de dolari) de la an la an, în luna septembrie, cea mai mare scădere de când cifrele lunare au devenit disponibile în 2014.

Slăbiciunea FDI a făcut parte dintr-un marș constant de performanțe economice dezamăgitoare, de când China a ridicat restricțiile legate de pandemie la începutul anului. În timp ce FDI au crescut cu 15% în ianuarie față de anul precedent, au înregistrat scăderi procentuale de două cifre în fiecare lună din mai și până acum.
În termeni de renminbi (moneda chineză), fluxurile de până în prezent din datele Ministerului Comerțului din China rămân cu doar 8% mai mici decât ritmul record de anul trecut.

Dar datele privind balanța de plăți a țării dezvăluie, de asemenea, o imagine deteriorată a investițiilor străine. Obligațiile de investiții directe, un indicator al capitalului străin care intră în țară, au fost de 6,7 miliarde de dolari în al doilea trimestru, pe baza unei reajustări din septembrie a cifrelor anterioare, cea mai mică din orice trimestru din 2000 și în scădere de la 21 de miliarde de dolari în primele trei luni ale anului an.

Căderile recente contrastează cu boom-ul investițiilor străine de care s-a bucurat China în timpul pandemiei, chiar dacă țara era aproape închisă față de lumea exterioară. FDI au atins un record anual de 189 de miliarde de dolari în 2022, potrivit datelor Ministerului Comerțului.

Firmele străine scot profitul din China
Cele mai recente date ale Ministerului Comerțului despre investițiile străine directe sunt disponibile numai în renminbi, după ce guvernul a încetat să mai publice cifrele lunare exprimate în dolari în august. De asemenea, a încetat să mai publice cifrele șomajului în rândul tinerilor în iulie.
Brad Setser, membru senior la Consiliul pentru Relații Externe, a spus că datele sugerează că „companiile străine nu mai reinvestesc înapoi în China”. În schimb, a adăugat el, „își scot profiturile [lor] din țară cât de repede pot”.

Guvernele locale, sub presiunea unei crize imobiliare și a moștenirii suportării costurilor politicilor zero-Covid, i-au curtat pe directori străini când se întorc în China pentru prima dată în ultimii ani. Dar delegațiile de afaceri în vizită au păstrat un profil scăzut pe fundalul înrăutățirii relațiilor diplomatice cu SUA și apelurile occidentale de a „reduce riscul” lanțurilor de aprovizionare.

Regiunile chineze care au beneficiat istoric de investiții străine sunt acum forțate să caute finanțări alternative. Un producător din estul provinciei Jiangsu a declarat că companiile se bazează pe fonduri guvernamentale pentru a înlocui investitorii de peste mări.

Larry Hu, economist-șef pentru China la Macquarie, a sugerat că un factor major al scăderii FDI au fost ratele mai mari ale dobânzilor din SUA. Acest lucru a stimulat companiile americane să „recupereze” capitalul de lucru din China, a spus el. Ratele trezoreriei pe zece ani au atins săptămâna aceasta 5% pentru prima dată din 2007, în timp ce Beijingul a redus ratele de bază ale creditelor în ultimele luni.

„Randamentele din SUA continuă să crească, iar randamentele din China sunt plate”, a adăugat Hu. „Asta creează o oportunitate de arbitraj foarte mare”. Într-un raport de săptămâna aceasta, analiștii Goldman Sachs au subliniat preocupările cu privire la „fuga de capital”, notând „semnale conflictuale”. Datele Ministerului Comerțului au sugerat că scăderea fluxurilor de FDI s-a datorat în principal „ieșirii de câștiguri reinvestite”, au scris ei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

23 Sept. 2026, 11:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
23 Sept. 2026, 11:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova continuă să exporte volume mari de grâu, însă transformarea materiei prime în produse cu valoare adăugată rămâne o provocare, arată o analiză a economistului Iurie Rija. Potrivit acestuia, disponibilitatea cerealelor nu este suficientă pentru ca procesarea să fie automat rentabilă, iar competitivitatea depinde de costurile de producție, calitate, ambalare, logistică și accesul la piețe.

În lunile iulie–august 2026, Republica Moldova a exportat 378.165 de tone de grâu, cu aproximativ 23% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025 și cu 5% peste nivelul din 2021. Valoarea exporturilor a ajuns la circa 1,4 miliarde de lei, iar prețul mediu de export a fost de 3,71 lei pentru un kilogram.

Rija atrage însă atenția că majorarea încasărilor pe tonă nu înseamnă neapărat profituri mai mari pentru fermieri sau comercianți, în condițiile în care logistica s-a scumpit și consumă o parte tot mai mare din marjă.

O vulnerabilitate este vizibilă în transportul feroviar. Exportul de grâu pe calea ferată a scăzut de la 45.341 de tone în iulie la doar 2.870 de tone în august, adică cu aproape 94%. Analiza asociază prăbușirea cu blocajele pe direcția portului Reni și cu riscurile militare din regiune.

În același timp, aproape trei sferturi din exporturile de grâu au fost concentrate prin cele două componente ale hubului Giurgiulești. Ponderea acestora a ajuns la 73,8%, ceea ce face comerțul moldovenesc dependent de funcționarea unui număr restrâns de rute logistice.

Situația arată diferit pe segmentul făinii. În perioada 1 ianuarie–26 august 2026, Moldova a exportat 16.431 de tone de făină, cu circa 4% mai puțin decât în perioada comparabilă din 2025. Încasările au constituit 87,1 milioane de lei.

Prețul mediu lunar de export al făinii a coborât de la 5,85 lei/kg în martie la 4,63 lei/kg în august, ceea ce înseamnă o reducere de aproape 21%. Pentru procesatori, această tendință pune presiune directă pe rentabilitate, în cazul în care prețul grâului, energia, logistica și celelalte costuri nu scad în același ritm.

În aceeași perioadă, Republica Moldova a importat 15.688 de tone de făină în valoare de 120,7 milioane de lei. Cantitativ, exporturile au depășit importurile cu 743 de tone, însă valoric balanța a rămas negativă.

Deficitul comercial la făină a ajuns astfel la 33,6 milioane de lei. Prețul mediu de import a constituit 7,69 lei/kg, cu aproximativ 45% mai mare decât media de export, de 5,30 lei/kg.

Rija explică această diferență prin structura diferită a produselor comercializate. Moldova exportă în principal făină în vrac sau în saci mari, destinată clienților industriali, în timp ce importă mai ales făină ambalată în cantități mici, destinată comerțului cu amănuntul. Marca, ambalajul, caracteristicile produsului și condițiile de livrare contribuie la diferența de preț.

Economistul subliniază că diferența de 45% nu poate fi interpretată drept un profit pe care morile locale l-ar putea recupera simplu prin ambalare, însă arată existența unui segment comercial cu valoare adăugată mai mare, care ar putea fi dezvoltat.

Ca exemplu, Rija indică modelul Turciei, unde legătura dintre materia primă și industria de procesare pentru export este susținută prin acces la stocuri și mecanisme de piață. Potrivit datelor invocate în analiză, Turcia a exportat în 2025 aproximativ 2,34 milioane de tone de făină, în valoare de 871 de milioane de dolari, iar pentru 2026 este evocată o posibilă creștere spre 3 milioane de tone.

Pentru Republica Moldova, cheia ar fi dezvoltarea întregului lanț: grâu cu proprietăți constante, stocuri finanțabile, utilaje eficiente, contracte stabile de vânzare, transport predictibil și o legătură mai bună între fermieri și procesatori.

La un consum orientativ de 1,3–1,35 tone de grâu pentru producerea unei tone de făină, rentabilitatea unei mori depinde de prețul efectiv al materiei prime, randamentul măcinării și veniturile obținute din produsele secundare, precum tărâțele.

Analiza mai arată că România și Israelul absorb împreună peste 99% din exporturile moldovenești de făină, ceea ce demonstrează că procesatorii locali au deja acces la piețe externe. Totodată, pe piața internă, estimată la circa 230.000 de tone anual, importurile de 25.000–30.000 de tone reprezintă un segment pentru care producătorii locali ar putea concura mai agresiv.