Votarea în grup și fotografierea buletinului de vot – în topul încălcărilor în ziua alegerilor din 5 noiembrie

Nicolae Panfil, directorul organizației non-guvernamentale Promo-LEX, a dezvăluit în cadrul unei conferințe de presă o serie de încălcări și incidente înregistrate pe durata zilei de 5 noiembrie, data alegerilor locale generale în Republica Moldova.

Potrivit raportului prezentat:

Au fost înregistrate 107 cazuri în care secțiile de votare au fost deschise mai devreme sau cu întârziere.
Din cele 1958 de secții de votare, 652 nu au fost accesibile. Organizația Promo-LEX a acoperit 1365 dintre aceste secții.
S-au înregistrat încălcări referitoare la închiderea mai devreme sau mai târziu a 6 secții de votare.
Au fost înregistrate 13 cazuri de publicitate electorală neconformă.
Accesul observatorilor a fost restricționat în 10 cazuri.
În 16 cazuri, urnele de vot nu au fost sigilate conform normelor.
Au fost raportate 58 de cazuri în care persoane neautorizate au fost prezente în sau în apropierea secțiilor de votare.
S-au înregistrat 128 de cazuri în care persoane au fotografiat buletinele de vot.
În 5 cazuri, buletinele de vot nu au fost păstrate în condiții de siguranță.
Au fost raportate 7 cazuri de recompense materiale pentru vot.
În 22 de cazuri s-a constatat agitație în secțiile de votare sau în proximitatea acestora.
Au fost înregistrate 7 cazuri de transport neautorizat în legătură cu procesul electoral.
În 71 de situații a fost întreruptă supravegherea proceselor electorale.
S-au înregistrat 13 cazuri de violență și intimidare.
Au fost identificate 88 de deficiențe în listele electorale.
S-au raportat 188 de cazuri de vot în grup.
În 3 cazuri s-a înregistrat suspendarea activității în secțiile de votare.
Au fost înregistrate 39 de cazuri de utilizare neconformă a buletinelor de vot.
S-au raportat 7 cazuri diverse cu situații problematice în exercitarea votului.
În 6 cazuri s-a refuzat eliberarea proceselor verbale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#incalari #alegri #primari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.