CEC: Din totalul celor 898 de localități în 820 avem deja înregistrată o rată de participare de peste 25%

În cadrul alegerilor locale din Republica Moldova, peste 820.000 de alegători și-au exercitat dreptul la vot, reprezentând aproximativ 30% din totalul celor cu drept de vot. Prezența la urne a variat semnificativ în diverse localități din țară, reflectând angajamentul divers al comunităților în procesul electoral, a declarat șefa CEC-ului, Angelica Caraman într-un briefing de presă.

Localitatea cu cea mai mare prezență la vot a fost Pocrovca din Dondușeni, cu impresionanta cifră de 67%. În Chișinău, prezența la vot a fost în jur de 26%, cu locuitorii sectorului Rîșcani în frunte cu 26%. În suburbiile Chișinăului, prezența a atins 28%, cu locuitorii de la Vadul lui Vodă în top, cu 36%.

În contrast, cea mai mică prezență la vot a fost înregistrată la Durlești, cu 24%. La Bălți, din cei 100.000 de alegători înregistrați, s-au prezentat la urne aproximativ 35%. În Comrat, prezența a fost de peste 31%.

În 820 de localități, prezența a depășit 25%, declarând astfel alegerile ca fiind valabile. În localitățile unde prezența la vot a fost sub prag, se prevede organizarea de alegeri repetate în următoarele două săptămâni.

Femeile au fost mai active în procesul electoral, reprezentând 54% din cei care și-au exprimat votul. Persoanele cu vârste cuprinse între 56 și 74 de ani au constituit cea mai mare pondere din punct de vedere al participării la vot.

În ceea ce privește incidentele, s-au raportat aproximativ 130 de cazuri, incluzând agitație electorală, transport ilegal de alegători, afișaj electoral neautorizat, corupere a alegătorilor și fotografierea buletinelor de vot. La Chirsova, a fost inițiată o urmărire penală pentru împiedicarea exercitării dreptului la vot.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#incalcari #alegatori #CEC

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.