VIDEO O nouă ediție a Congresului tinerilor activi din mediul rural, la Chișinău. Au venit tineri din 22 de raioane

Tradiția schimbului de inspirație a continuat și în acest an. Mai mulți tineri, primari, dar și aleși locali și-au dat întâlnire la cea de-a IV-a ediție a Congresului tinerilor activi din mediul rural pentru a-și prezenta istoriile de succes, dar și provocările pe care le-au întâlnit atunci când au inițiat diferite activități la nivel local.

„Avem tineri care vin din 68 de comunități rurale, din 22 de regiuni. În cadrul evenimentului vrem să vorbim despre modelele de implicare și integrare a tinerilor prin activism civic, să scoatem în evidență și să promovăm la nivel național participarea civică a tinerilor din mediile rurale din RM”, a declarat Tatiana Coșuleanu, director executiv al Institutului pentru Inițiative rurale.

Deși suntem o țară rurală, tinerilor le lipsește ghidajul, dar și unele instrumente care i-ar ajuta să miște lucrurile din loc.

„Cu regret această realitatea nu este proiectată și pe ceea ce înseamnă ministere, programe de dezvoltare, arhitectura modului cum sunt așezate politicile publice. De aceea noi ne propunem să punem umărul la tot ce înseamnă încurajarea tinerilor, echiparea tinerilor și programe de schimb pentru ca tinerii să învețe unii de la alții. Noi credeam înainte că suntem buni învățători și traineri, dar cumva ne-am înșelat parțial pentru că știm că cei mai buni profesori, traineri și formatori sunt tinerii”, a declarat Ruslan Stânga, fondator iRi.

Iulia Gore, lidera grupului de inițiativă din satul Varnița, raionul Anenii, s-a deplasat 60 de kilometri pentru a lua noi practici de la alți colegi.

„Noi trebuie să învățăm unul de la altul și vin toți din acest domeniu și trebuie să venim toți și să colaborăm și să facem un schimb de experiență să vedem ce implementează fiecare și de a prelua bunele practici unul de la altul”

Gata să dea din casă idei a fost viceprimarul municipiului Bacău, Cristian Ghinghes.

„Mă aștept să întâlnesc tineri foarte interesați de politici de tineret în Republica Moldova și nu numai, tineri interesați să colaboreze pentru a îndeplini obiective la nivel local astfel încât să-și ducă comunitățile mai departe cumva așa cum încercăm noi să facem la Bacău și așteptarea mea este să și le împărtășesc o parte din bunele practici sau exemplele pe care noi le-am implementat în Bacău”.

Localitatea Văleni a simțit din plin rezultatele grupului de inițiativă creat acum 4 ani. Primărița Silvia Știrbeț consideră că această zi o nouă pistă de lansare a noilor proiecte.

„Activități frumoase precum modernizarea echipamentelor din jurul stadionului de fotbal, amenajarea la terenul de joacă, intervenția la fântânile publice, intervenții în centrul de sport și tineret.

Proiectele în care se implică tinerii sunt proiectele viitorului, deoarece pentru ei construim infrastructură, modernizăm condițiile, ridicăm standardele de viață cu nădejdea ca cei plecați într-o bună zi să revină, să creăm un mediu favorabil de afacere”, a spus ea.

Și la Cârnățenii Noi s-au strâns roade.

„În acești câțiva ani am avut diverse activități și practice, voluntariat, de implicare a tinerilor în diferite activități zilnice, dar și activități de dezvoltare, training, au învățat cum se scrie o petiție, o cerere cum să vorbească cu reprezentanții administrației publice rurale. Provocări la fel au fost destul de multe, dacă din start se gândeau ce mai vor și acești tineri, ce vor putea face, sunt tineri, nu au experiență, dar experiența e cu noi. Acum au înțeles că suntem motivați și ne implicăm cu drag”, a spus Cristina Savca.

Congresul tinerilor activi din Mediul Rural este la a 4-a ediţie şi este organizat de Institutul pentru Inițiative Rurale (iRi) în cadrul proiectelor: „Împuternicirea tinerilor din mediul rural” în parteneriat cu GLCAP, USA Ohio cu sprijin financiar din partea Departamentului de Stat al SUA și „IntegrAct GO: tineri din mediu rural diseminează istorii de succes din sectorul tineret”, susținut financiar de Agenția Națională pentru Tineret, prin intermediul Programului de Granturi 2023.

#activi #congres #tineri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.