Politica, cel profitabil business din Moldova – Analistul Armand Goșu devoalează strategiile financiare din culise

Într-un interviu pentru Europa Liberă, cunoscutul istoric român, Armand Goșu, specializat pe spațiul ex-sovietic, a spus că politica din Republica Moldova a devenit cel mai profitabil business și aici se fac cei mai mulți bani, atrăgând atenția asupra modului în care finanțările externe influențează partidele și orientarea acestora.

Potrivit lui Goșu, politicienii moldoveni aleg orientările lor în funcție de potențialul de a obține finanțări externe pentru a-și crește partidele, în funcție de bazinul electoral.

„A fost o competințe timp de 30 de ani între partidele pro ruse. Au fost comuniștii, socialiștii sau adresat publicul rusofon care public nu e compus doar din oameni care vor cu Rusia. Foarte mulți vor cu UE, dacă ar fi vrut cu Rusia ar fiu plecat și ar fi fost mobilizați pe frontul din Ucraina. Cei care se adresează acestui public au fost în competiție pentru banii Moscovei. Rusia trimitea sume mari de bani. În prezent, aceste partide există și fără banii Moscovei există pentru că e un electorat pro rus care e compus din foarte mulți etnici români pentru care moldovenismul a devenit o ideologie acceptate și susținută, a explicat într-un interviu pentru Europa Liberă, cunoscutul istoric român, Armand Goșu, specializat pe spațiul ex-sovietic”, a explicat analistul.

Goșu subliniază că aceste partide pro-ruse au căutat sprijin financiar și mediatic din partea Moscovei, care a trimis sume semnificative de bani pentru a influența electoratul și pentru a susține aceste partide în competiția politică. Cu toate acestea, el observă că resursele financiare și sprijinul mediatic din partea Rusiei au scăzut în prezent.

„Lucrurile se complică pentru că nu mai ai la dispoziție poziții asumate de unele partide”, explică Goșu, sugerând că diversificarea și împrăștierea sprijinului rus în diferite partide politice a redus eficacitatea manipulărilor Moscovei.

Analistul susține că, în momentul de față, Moscova are resurse mai limitate pentru a funcționa pe piața politică din Republica Moldova și a manipula electoratul. Aceasta ar putea duce la o schimbare în dinamica politică, în care partidele ar putea fi forțate să se bazeze mai mult pe susținerea internă și pe platformele politice clare pentru a atrage voturile cetățenilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți retaileri mari din Republica Moldova, în frunte cu milionarul Mircea Baciu (Bomba) și afaceriștii discreți Iurii Starodubov și Vitalie Moraru (Maximum), cer impunerea de taxe vamale și TVA la toate coletele comandate online din afara țării, invocând concurența neloială. Aceștia dar și alții au participat la Clubului Presei Economice. În realitate, această mișcare pare mai degrabă o tentativă disperată de a opri schimbarea inevitabilă a pieței, în care consumatorul are din ce în ce mai mult acces la produse mai ieftine, mai diverse și livrate direct la ușă. E cel puțin ironic să vezi rețele care domină mallurile din Chișinău și au showroomuri de sute de metri pătrați plângându-se de „inechitate” pentru că Temu sau AliExpress livrează un telefon sau o pereche de adidași cu 30% mai ieftin. Dacă aceste magazine tradiționale ar fi oferit prețuri și servicii competitive, clienții nu s-ar fi orientat în masă spre online.

Mai grav este faptul că marii retaileri cer statului să-și folosească pârghiile pentru a le proteja profiturile, sub pretextul apărării bugetului public și al mediului economic local. Ei omit, desigur, să menționeze propriile practici de optimizare fiscală, importurile mascate sau forța de muncă plătită parțial la negru. De cealaltă parte, milioane de moldoveni profită de deschiderea pieței globale și comandă online nu pentru că vor să ocolească sistemul, ci pentru că piața locală nu le oferă nici varietate, nici calitate, nici prețuri decente. În loc să investească în digitalizare, în magazine online sau în îmbunătățirea serviciilor, acești retaileri preferă să ceară guvernului să-i apere de concurență.

În UE, problema a fost rezolvată nu prin interzicerea coletelor, ci prin integrarea giganților internaționali în sistemul fiscal european – vânzătorii plătesc TVA la sursă, iar datele despre colete sunt transmise digital. Moldova ar putea urma același model, fără a penaliza consumatorii. Dar în Moldova, marii jucători cer impozitarea tuturor coletelor, indiferent de valoare, sperând că taxele le vor readuce clienții pierduți. Aceasta este esența luptei: nu pentru buget, ci pentru controlul unei piețe care, încet, dar sigur, scapă din mâinile granzilor. Dacă se va da curs acestor presiuni, vom asista nu la protejarea economiei locale, ci la protejarea privilegiilor unei elite economice care nu vrea să concureze, ci să controleze.