Politica, cel profitabil business din Moldova – Analistul Armand Goșu devoalează strategiile financiare din culise

Într-un interviu pentru Europa Liberă, cunoscutul istoric român, Armand Goșu, specializat pe spațiul ex-sovietic, a spus că politica din Republica Moldova a devenit cel mai profitabil business și aici se fac cei mai mulți bani, atrăgând atenția asupra modului în care finanțările externe influențează partidele și orientarea acestora.

Potrivit lui Goșu, politicienii moldoveni aleg orientările lor în funcție de potențialul de a obține finanțări externe pentru a-și crește partidele, în funcție de bazinul electoral.

„A fost o competințe timp de 30 de ani între partidele pro ruse. Au fost comuniștii, socialiștii sau adresat publicul rusofon care public nu e compus doar din oameni care vor cu Rusia. Foarte mulți vor cu UE, dacă ar fi vrut cu Rusia ar fiu plecat și ar fi fost mobilizați pe frontul din Ucraina. Cei care se adresează acestui public au fost în competiție pentru banii Moscovei. Rusia trimitea sume mari de bani. În prezent, aceste partide există și fără banii Moscovei există pentru că e un electorat pro rus care e compus din foarte mulți etnici români pentru care moldovenismul a devenit o ideologie acceptate și susținută, a explicat într-un interviu pentru Europa Liberă, cunoscutul istoric român, Armand Goșu, specializat pe spațiul ex-sovietic”, a explicat analistul.

Goșu subliniază că aceste partide pro-ruse au căutat sprijin financiar și mediatic din partea Moscovei, care a trimis sume semnificative de bani pentru a influența electoratul și pentru a susține aceste partide în competiția politică. Cu toate acestea, el observă că resursele financiare și sprijinul mediatic din partea Rusiei au scăzut în prezent.

„Lucrurile se complică pentru că nu mai ai la dispoziție poziții asumate de unele partide”, explică Goșu, sugerând că diversificarea și împrăștierea sprijinului rus în diferite partide politice a redus eficacitatea manipulărilor Moscovei.

Analistul susține că, în momentul de față, Moscova are resurse mai limitate pentru a funcționa pe piața politică din Republica Moldova și a manipula electoratul. Aceasta ar putea duce la o schimbare în dinamica politică, în care partidele ar putea fi forțate să se bazeze mai mult pe susținerea internă și pe platformele politice clare pentru a atrage voturile cetățenilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.