Șeful companiei OpenAI, care a lansat în urmă cu un an platforma ChatGPT, a fost demis

18 Nov. 2023, 09:12
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Nov. 2023, 09:12 // Actual //  bani.md

Sam Altman a fost demis cu efect imediat din funcţia de director general al OpenAI, care a lansat în urmă cu un an platforma de inteligenţă artificială generativă ChatGPT, după ce consiliul de administraţie i-a reproşat că nu a fost întotdeauna “direct” cu acesta, relatează AFP.

“Plecarea domnului Altman vine în urma unui proces de analiză deliberativă a consiliului, care a ajuns la concluzia că acesta nu a fost întotdeauna direct în comunicarea sa cu consiliul, împiedicându-i capacitatea de a-şi îndeplini responsabilităţile”, se arată într-un comunicat, în care se subliniază că forul nu mai are “încredere în capacitatea sa de a conduce OpenAI”.

Mira Murati, directorul tehnic al OpenAI, a fost desemnată să conducă interimar compania până la finalizarea procesului actual de găsire a unui succesor permanent. Ea lucrează în cadrul companiei de cinci ani.

“OpenAI a fost structurat în mod intenţionat pentru a avansa misiunea noastră: să ne asigurăm că inteligenţa artificială aduce beneficii întregii umanităţi. Consiliul de administraţie rămâne pe deplin angajat în slujba acestei misiuni”, a spus el.

“Suntem recunoscători pentru numeroasele contribuţii ale lui Sam la crearea şi creşterea OpenAI. În acelaşi timp, credem că este nevoie de o nouă guvernanţă pentru a merge mai departe”, a continuat el.

Sam Altman, în vârstă de 38 de ani, a reacţionat pe reţeaua X (fostul Twitter): “M-am bucurat de timpul petrecut la OpenAI. A fost transformator pentru mine personal şi, sperăm, pentru lume”.

Ca răspuns la demiterea lui Altman, preşedintele consiliului de administraţie, Greg Brockman – cofondator al companiei – şi-a anunţat demisia pe X, deşi Microsoft dăduse asigurări anterior că acesta se retrage, dar va rămâne membru al personalului.

Înfiinţată la sfârşitul anului 2015, OpenAI a putut conta încă de la început pe sprijinul financiar al unor colaboratori de prestigiu, printre care se numără co-fondatorul LinkedIn Reid Hoffman, investitorul Peter Thiel, precum şi Elon Musk.

Compania este finanţată de Microsoft, care a investit câteva miliarde de dolari în ea şi a integrat tehnologia în propriile produse, cum ar fi motorul de căutare Bing.

Într-un comunicat, gigantul IT a reacţionat la vestea plecării executivului: “Avem un parteneriat pe termen lung cu OpenAi, iar Microsoft îşi menţine angajamentul faţă de Mira şi echipele sale, în timp ce aducem utilizatorilor o nouă eră a inteligenţei artificiale”.

“Altman concediat din funcţia de şef al OpenAI, un şoc, dar, în cele din urmă, Microsoft va avea pur şi simplu mai mult control asupra situaţiei, având în vedere participaţia sa” în capitalul companiei, a postat analistul Wedbush Dan Ives pe X.

El “a fost crucial în ghidarea platformei până unde se află, dar faptul că nu mai este acolo creează puţine îngrijorări pentru viitor”, a adăugat el. “În urmă cu un an ar fi fost diferit.”

De când prima versiune a ChatGPT a intrat în funcţiune, la 30 noiembrie 2022, milioane de oameni au folosit-o pentru a scrie mesaje, a cere o reţetă sau a inventa o poveste pe care să o spună copiilor lor – pe care robotul conversaţional le-o poate citi apoi.

Lansarea ChatGPT a dat startul unei curse în domeniul inteligenţei artificiale, care a pus faţă în faţă giganţi precum Amazon, Google, Microsoft şi Meta.

Considerată pe scară largă drept o revoluţie comparabilă cu apariţia internetului, inteligenţa artificială generativă permite producerea de texte, linii de cod, imagini şi sunete pe baza unei simple interogări în limbajul cotidian.

În ciuda succesului lor, ChatGPT şi alte interfeţe de acest tip generează, de asemenea, îngrijorări majore cu privire la pericolele pentru democraţie (dezinformare masivă) sau pentru ocuparea forţei de muncă (meserii înlocuite), în special.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală