Mai multă asistență și protecție pentru victimele violenței domestice. Se pot adresa la Centrul de Justiție Familială

Victimele violenței domestice se pot adresa la Centrul de Justiție Familială (CJF). Mecanismul inovativ pentru sprijinirea lor funcționează de o lună, dar autoritatea anunță că echipa intersectorială este deja consolidată și pregătită să intervină profesionist.

„Natalia” (nume modificat) este prima femeie abuzată care s-a adresat la Centrul de Justiție Familială. Conform Ministerului de Interne, femeia nu a mai suportat chinurile soțului și aflând de noul serviciu oferit de Centrul de Justiție Familială a apelat cu încredere la specialiștii centrului.

„Am aflat de la televizor că există un loc în care primim ajutor și suntem protejate de furiile soțului. Nu mai puteam îndura violența și am sunat. Cei care mă ajută mi-au oferit tot sprijinul. Pot spune că am speranță acum într-un viitor mai bun”, povestește ea.

Imediat, „Natalia” a fost pusă sub protecție, iar soțul său a primit ordin de restricție de urgență pentru 10 zile, femeia beneficiind și de sprijinul unui avocat. Acum ea este acasă și nu își mai face griji pentru propria securitate, transmite autoritatea.

Identitatea victimelor care se adresează CJF este păstrată în secret. Nici adresa unde Centrul își desfășoară activitatea nu este anunțat public, pentru a fi asigurată total protecția victimelor.

Echipa Centrului este formată din 11 polițiști și dintr-un colectiv multidisciplinar format din 30 asistenți sociali, medici, psihologi și membrii unor organizații neguvernamentale specializate în sprijinirea victimelor violenței în familie. De asemenea CJF funcționează cu ajutorul a 18 parteneriate interinstituționale, cu organizații de stat și cu mai multe non-guvernamentale.

Centrul de Justiție Familiară asigură accesul imediat al victimelor violenței în familie și/sau agresiunii sexuale la servicii urgente și specializate într-un singur sediu, persoanele fiind consultate inclusiv de experții legiști, juriști, psihologi și medici. Acolo sunt evaluate riscurile și identificate necesitățile victimelor, acestea fiind referite către servicii de reabilitare de lungă durată.

Conform datelor MAI, în acest an au fost înregistrate 822 de infracțiuni și 1418 de contravenții privind violența în familiei. Totodată au fost emise 4582 de Ordine de restricție de urgență. Analiștii mediului infracțional consideră că numărul agresiunilor în familiei este însă mult mai mare, dar victimele nu depun plângere împotriva agresorului în speranța că acesta nu va repeta fapta sau din considerente de stigmatizare socială.

Persoanele supuse violenței în familie se pot adresa pentru ajutor la 112 sau la telefonul de încredere – 0 8008 8008.

#violenta domestica #victime #sprijin #MAI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.