Criza alimentară se adâncește:43 de țări din lume mor de foame

O „fotografie” întunecată și dezolantă care surprinde regresul decisiv în lupta împotriva foametei înregistrat, fără întrerupere, din 2015 până astăzi. În lume, 43 de țări mor de foame, potrivit ziarului italian Avvenire.

Iar „numărul persoanelor subnutrite a crescut de la 572 milioane la aproximativ 735 milioane din 2017”.

Datele sunt rodul muncii cercetătorilor de la Global Hunger Index (GHI), unul dintre principalele rapoarte internaționale privind măsurarea foametei în lume, îngrijit de Cesvi pentru ediția italiană și editat anual de Welthungerhilfe și Concern Worldwide, organizații umanitare care fac parte din rețeaua europeană Alliance2015.

„Suprapunerea crizelor intensifică inegalitățile sociale și economice, anulând progresul în privința foametei, iar cea mai gravă povară este dusă de grupurile vulnerabile, precum femeile și tinerii”, a declarat Gloria Zavatta, președintele Fundației Cesvi.

Potrivit raportului, foametea din nouă ţări este extrem de alarmantă, vorbim de Burundi, Lesotho, Madagascar, Niger, Republica Centrafricană, Republica Democrată Congo, Somalia, Sudanul de Sud și Yemen, iar în alte 34 de țări este gravă.

Cel mai mare motiv de îngrijorare în 2023 îl reprezintă Afganistanul, Haiti, Nigeria, Somalia, Sudanul de Sud, Sudanul și Yemenul, precum și Burkina Faso și Mali.

„Policriza” împiedică progresul: impactul combinat al schimbărilor climatice, conflictelor și războaielor – precum războiul dintre Rusia și Ucraina și cel mai recent dintre Israel și Hamas -, al crizelor economice sau pandemiilor, care exacerbează inegalitățile sociale şi cele economice, au încetinit sau au oprit progresele anterioare”, susține Valeria Emmi de la Cesvi.

Femeile și fetele reprezintă aproximativ 60% dintre victimele foametei acute. Raportul scoate în evidenţă munca de îngrijire neremunerată, care constituie „unul dintre factorii care contribuie la continuarea inegalității de gen și este o cauză majoră a sărăciei și a foametei”.

Potrivit raportului, până la jumătatea secolului, până la 158,3 milioane de femei și fete ar putea trăi în sărăcie (cu 16 milioane mai multe decât bărbații și băieții), în timp ce insecuritatea alimentară va afecta cel puțin 236 de milioane de fete şi femei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#yemen #foamete #saracie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.