Compania unui milionar moldovean vrea să rupă gura târgului în România! Intenționează să ajungă la 20 de magazine

Compania Viorica- Cosmetic din România, subsidiara celei din Republica Moldova controlată de milionarul Vasilii Chirtoca, intenționează să ajungă la o rețea de 20 de magazine peste Prut.

„Pe lângă dezvoltarea de magazine proprii, nu ratăm oportunitatea să ne extindem şi pe segmentul partenerilor IKA (reţele internaţionale – n.red.), suntem prezenţi cu produse în Kaufland, Auchan, Cora şi Lidl. Pe lângă partea de distribuţie, avem şi vânzările prin intermediul magazinului nostru online în România. Dezvoltăm absolut toate canalele de distribuţie pentru a ajunge la nivelul la care ne dorim. Mai mult, un următor proiect pe care vrem să îl dezvoltăm este partea de vânzări corporate“, a spus Dumitru Petraşcu, CEO al Viorica Cosmetic România, în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor.

Fabrica de parfumuri și cosmetice Viorica (redenumită ulterior în Viorica-Cosmetic) a fost construită la finele anilor ’80 ai secolului XX, ca model fiind luată o fabrică a celebrului brand francez Christian Dior.

În 1993, întreprinderea a fost inclusă în lista companiilor nepasibilă privatizării contra bonurilor patrimoniale, însă agravarea situației economice au forțat autoritățile să decidă, la începutul anului 1996, transformarea Viorica-Cosmetic în societate pe acțiuni cu capital majoritar de stat (96%), restul acțiunilor fiind repartizate angajaților.
Mai mult, în 1998, a fost adoptat și un plan individual de privatizare a Viorica-Cosmetic, dar care aşa şi nu a fost realizat, iar în 2007 a fost în general abrogat. Abia în iunie 2012, statul a vândut la Bursa de Valori cota sa de 95,85%. Cumpărătorul – grupul DAAC Hermes, a plătit 51,04 milioane de lei pentru a prelua controlul Viorica-Cosmetic.

Milionarul Vasile Chirtoca controlează compania DAAC-Hermes fondată în 1994. În perioada, când în Republica Moldova s-a desfășurat privatizarea în masă, a creat fondul de investiții pentru privatizare DAAC-Hermes, care ulterior a devenit unul dintre cele mai importante grupuri financiar-industriale din Republica Moldova, numit ”DAAC Hermes grup”S.A.

Astfel, Chirtoca a participat activ și nemijlocit la apariția primelor relații de piață în Republica Moldova. Întreprinderile, administrate de Chirtoca, s-au constituit într-un grup financiar-industrial, compus din circa 40 agenți economici având o strategie de dezvoltare comună.

Acestea activează în diverse ramuri ale economiei moldovenești, cum ar fi: construcția de mașini, fabricarea produselor cosmetice și de parfumerie, repararea și deservirea tehnicii agricole, păstrarea și procesarea culturilor cerealiere, comercializarea și deservirea automobilelor, tehnologiile informaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#chirtoca #milionar #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a confirmat în noul său bilanț al economiei regionale că prognoza de creștere a Produsului Intern Brut al Moldovei pentru anul 2024 rămâne la 3,5%, urmată de o estimare de creștere de 3,7% în 2025.

Această proiecție reflectă eforturile economice ale Moldovei, care se confruntă cu consecințele războiului din Ucraina. În ciuda provocărilor, PIB-ul Moldovei a crescut cu 0,7% în 2023, după o scădere de 4,6% în 2022.

Sectorul agricol a înregistrat o creștere semnificativă de 32% în 2023, compensând declinul din anul precedent. Cu toate acestea, industria prelucrătoare, construcțiile, transporturile și comerțul au continuat să se confrunte cu dificultăți. Consumul privat și investițiile au scăzut, în timp ce exporturile nete au crescut cu 5,8%.

Inflația anuală, care a atins un vârf de 34,6% în octombrie 2022, a încetinit și s-a încadrat în intervalul țintă de 3,5%-6,5% la sfârșitul anului 2023. În februarie 2024, aceasta s-a situat la 4,3%.

Presiunile fiscale s-au intensificat odată cu consolidarea rețelelor de siguranță socială și introducerea de compensații pentru energie pentru gospodăriile cu venituri mici și subvenții pentru producătorii agricoli. Acest lucru a dus la un deficit fiscal estimat la 5% din PIB în 2023.

Cu toate acestea, finanțarea externă de la creditorii oficiali, în valoare de aproximativ 900 de milioane de dolari în 2023, a ajutat la atenuarea presiunii generate de deficitele fiscale și externe în creștere.

Reformele întreprinse pentru aderarea la Uniunea Europeană sunt așteptate să sporească potențialul de creștere pe termen mediu și lung, în timp ce instabilitatea geopolitică rămâne un risc important.