FMI debursează 95 de milioane USD și un nou program de 173 de milioane USD

Comitetul Executiv al Fondului Monetar Internațional (FMI) a finalizat cea de-a patra revizuire a acordurilor Facilității Extinse de Credit (ECF) și Facilității Fondului Extins (EFF) cu Republica Moldova, permițând o debursare imediată de aproximativ 95 de milioane de dolari SUA (70,95 milioane DST). În plus, a fost aprobat un nou aranjament în cadrul Facilității pentru Reziliență și Durabilitate (RSF) în valoare de 173 de milioane de dolari SUA (129,375 milioane DST).

„Implementarea ECF/EFF a rămas solidă, concentrându-se pe reforme esențiale în domenii precum guvernanța fiscală, supravegherea sectorului financiar și statul de drept. Comitetul Executiv a evidențiat importanța continuării reformelor pentru a susține creșterea durabilă și a asigura convergența către nivelurile de venit ale Uniunii Europene. Republica Moldova se confruntă cu provocări persistente ca urmare a războiului din Ucraina, iar politicile adoptate se concentrează pe atenuarea crizelor și redresarea economică. De asemenea, s-a subliniat că, pe măsură ce riscurile se reduc, politica trebuie să se orienteze către obiectivele de dezvoltare pe termen lung, menținând în același timp sustenabilitatea fiscală”, se arată în mesajul FMI.

În cadrul noului aranjament RSF, Moldova va primi sprijin financiar pentru consolidarea rezilienței la schimbările climatice, reforme în sectorul energetic, îmbunătățirea pregătirii sectorului financiar intern și mobilizarea finanțării durabile.

Într-un comunicat oficial, Kenji Okamura, director general adjunct al FMI, a declarat: „Performanța Republicii Moldova în cadrul ECF/EFF a rămas puternică, chiar și în fața unui mediu complex. Reformele în domeniile guvernanței fiscale, supravegherii financiare și statului de drept au contribuit la consolidarea rezilienței economice.”

Cu toate că se preconizează o redresare economică modestă în 2023, sprijinită de agricultură, creșterea consumului și investiții, autoritățile sunt conștiente de necesitatea continuării reformelor pentru a promova o dezvoltare durabilă și pentru a reduce riscurile fiscale. Următoarea consultare la articolul IV cu Republica Moldova este programată conform deciziei Consiliului Executiv.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bani #FMI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se transformă treptat dintr-o țară în care domina consumul de ceai într-una în care cafeaua ocupă un loc tot mai important în viața cotidiană. Consumul anualizat de cafea boabe și măcinată a depășit, în primul trimestru al anului 2026, pragul de 200 de cești pentru fiecare persoană adultă, potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță.

Economistul estimează că, până la sfârșitul anului, consumul ar putea trece de 210 cești per adult. Evoluția este spectaculoasă în comparație cu anii precedenți: în 2020 se consumau aproximativ 99 de cești, iar în 2015 – doar 41.

Astfel, consumul actual este de peste două ori mai mare decât acum cinci-șase ani și de aproape cinci ori mai ridicat decât în urmă cu un deceniu.

Diferența față de începutul anilor 2000 este și mai pronunțată. Potrivit estimărilor economistului, în anul 2000 consumul de cafea boabe și măcinată era echivalentul unei singure cești pe an pentru fiecare adult. Într-un sfert de secol, cafeaua a trecut astfel de la statutul unui produs marginal la unul consumat în mod obișnuit.

Creșterea continuă în pofida scumpirii puternice a cafelei importate. În anul 2024, prețul mediu de import era de aproximativ nouă dolari pentru un kilogram, iar în trimestrul al treilea din 2025 acesta ajunsese la 13,56 dolari. În anumite perioade, majorarea anuală s-a apropiat de 50%.

În primul trimestru din 2026, creșterea anuală a prețului de import a fost estimată la aproximativ 37%, unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii 25 de ani.

„Prețul crește, dar moldovenii beau tot mai multă cafea”, constată Veaceslav Ioniță. În opinia sa, tendința arată că nu mai este vorba doar despre consumul unui produs alimentar, ci despre o schimbare de comportament și de cultură.

Cu toate acestea, Republica Moldova rămâne sub media mondială, estimată la aproximativ 290 de cești per adult anual. Dacă ritmul actual de creștere se va menține, țara noastră ar putea ajunge în câțiva ani la media globală. Distanța față de statele europene cu o cultură veche a cafelei rămâne însă mare, consumul depășind în unele dintre acestea 1.000 de cești anual.

Economistul explică ascensiunea cafelei prin influența diasporei, dezvoltarea sectorului HoReCa și răspândirea cafenelelor. Moldovenii care au locuit și au muncit în Italia, Portugalia, Franța sau Germania au adus acasă inclusiv obiceiurile de consum din aceste țări.

În același timp, cafeaua nu mai este băută doar dimineața, acasă. Aceasta este consumată la serviciu, în timpul întâlnirilor, în cafenele, la benzinării sau în drum spre muncă. La dezvoltarea pieței contribuie și răspândirea espressoarelor în gospodării, apariția cafenelelor specializate și dezvoltarea prăjitoriilor locale.

Ioniță precizează că analiza vizează doar cafeaua boabe și măcinată. Dacă ar fi luate în calcul și cafeaua solubilă, precum și preparatele pe bază de cafea, dimensiunea reală a consumului ar fi și mai mare.

„Moldova a descoperit cafeaua și se pare că nu mai vrea să renunțe la ea”, concluzionează economistul. Dacă tendința va continua, atingerea pragului de 300 de cești anual pentru fiecare adult nu mai pare un scenariu îndepărtat.