Prins cu minciuna, premierul Dorin Recean, s-a dat în spectacol! Fermierii: Vociferează informații false

Într-un comunicat de presă emis astăzi, Asociația Forța Fermierilor a dezvăluit că Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, a furnizat informații false cu privire la acordurile și sprijinul acordat fermierilor. Asociația regretă afirmațiile eronate ale șefului executivului.

Potrivit mesajului Asociației, Prim-ministrul Recean a declarat în cadrul emsiiunii „Cabinetul din umbră” de la JurnalTV că în luna august s-a convenit să se ofere o listă cu fermierii vulnerabili, iar această informație să fie folosită pentru acordarea de sprijin financiar. Cu toate acestea, Forța Fermierilor susține că niciodată nu a fost solicitată o astfel de listă în luna august sau în toamnă, iar cererea a fost făcută abia cu trei zile în urmă, în mod urgent, de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Asociația a anunțat că, în ciuda neînțelegerilor cu privire la valoarea juridică și atribuțiile comisiei create pe lângă Ministerul Agriculturii, va furniza azi dimineață o listă cu fermierii aflați în incapacitatea de plată față de mai mulți creditori. Situația de pre-insolvabilitate afectează aproximativ 15% din membrii asociației, iar acest număr este susceptibil să crească în săptămânile următoare.

În plus, Asociația Forța Fermierilor a contestat afirmația Prim-ministrului cu privire la repartizarea motorinei românești către fermieri. Aceasta susține că, deși solicitarea pentru ajutor frățesc a fost făcută către România în noiembrie 2022, motorina nu a ajuns încă la agricultori, iar momentul exact al distribuției rămâne necunoscut.

În concluzie, Asociația a exprimat regretul că Prim-ministrul Recean, în loc să aibă un dialog direct cu fermierii, a furnizat informații false care au indus în eroare opinia publică. Acest episod subliniază nevoia de transparență și comunicare deschisă între autorități și comunitatea agricolă în vederea soluționării corecte a problemelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Recean #pierderi #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.