Criza bugetară din Germania ameninţă să înrăutăţească şi mai mult situaţia restului continentului european, notează Politico. În pofida perioadei de creştere redusă, Germania rămâne piaţa indispensabilă a Europei datorită dimensiunii sale. Reprezentând 29% din PIB-ul zonei euro, aceasta a atras importuri de 360 miliarde de euro din restul regiunii în primele trei trimestre ale anului.
După crize succesive – pandemia și creșterea vertiginoasă a prețurilor la energie care au urmat invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia – a părut timpul să se dubleze misiunea de bază a partidului: ceea ce liderii partidului au numit transformarea „social-ecologică” a economiei de piață a Germaniei.
Pentru Verzi, care guvernează în coaliția tripartită de guvernământ a țării cu social-democrații de centru-stânga (SPD) și conservatorii din punct de vedere fiscal Democrații Liberi (FDP), miza acestei transformări cu greu ar putea fi mai mare.
Tranziția către energia verde nu ar ajuta doar Germania, al 11-lea cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră din lume în 2022, să atingă obiectivul ambițios al țării de a reduce emisiile cu cel puțin 65% față de nivelurile din 1990 până la sfârșitul deceniului. Aceasta ar face din Germania un exemplu pentru restul lumii pentru modul în care industria și consumatorii ar putea prospera prin îmbrățișarea vastelor schimbări societale necesare pentru a evita o catastrofă climatică.
Însă, luna trecută, instanța superioară a Germaniei a pronunțat o hotărâre care a eliminat efectiv coaliția de guvernământ toată puterea financiară de care are nevoie pentru a transforma aceste ambiții în realitate.
Hotărârea-bombă a Curții Constituționale a Germaniei a făcut o gaură de 60 de miliarde de euro în finanțele țării, lăsând guvernul să se străduiască să umple golul. În același timp, decizia limitează drastic capacitatea guvernului de a extrage din fonduri speciale create pentru a ocoli frâna constituțională a datoriilor țării, care limitează deficitul federal la 0,35 la sută din PIB, cu excepția perioadelor de urgență.
Aceste fonduri speciale trebuiau să ajute la finanțarea mai multor proiecte care sunt esențiale pentru agenda Verzilor, cum ar fi tranziția uzinelor siderurgice la energia cu hidrogen, subvenții pentru producția de baterii și microcipuri și modernizarea rețelei feroviare a țării.
În urma deciziei, guvernul Germaniei a fost forțat să înghețe noi cheltuieli și să întârzie bugetul pentru 2024.
Criza s-a acutizat atât de acut încât Robert Habeck, un politician de rang înalt al Verzilor, care este ministrul economiei, a fost forțat să-și anuleze călătoria la summitul COP28 de la Dubai săptămâna aceasta, în timp ce coaliția de guvernământ se străduiește să umple un gol imediat de 17 miliarde de euro în perioada de anul viitor. buget.
Faptul că unul dintre cei mai importanți Verzi ai Germaniei nu a putut participa la una dintre cele mai importante conferințe climatice din lume a părut să sublinieze problema cu care se confruntă partidul.
Habeck a părut uneori exasperat de situația dificilă a partidului de la hotărârea instanței.
„Eram la începutul unei noi renașteri”, a spus Habeck în timpul unei vizite recente în orașul estic Jena. „Tocmai ne-am luptat pentru a reveni unde ne aflam”, a spus el despre crizele din ultimii ani. Și acum, a adăugat el, „finanțarea lipsește”.
Tranziția verde a Germaniei este deja parțial suspendată din cauza înghețului noilor cheltuieli. Oficialii din Ministerul Economiei spun, de exemplu, că nu pot aproba în prezent noi ajutoare de stat pentru industriile poluante care doresc să treacă de la gaze la energia cu hidrogen.
În timp ce oficialii guvernamentali spun că înghețarea acestor cheltuieli este temporară, rămâne o mare incertitudine în industria germană cu privire la modul în care va arăta noua normalitate odată ce bugetul 2024 va fi convenit.
