Ce face Moscova pe fondul „oboselii” Vestului în Ucraina. Ordinul trasat de Putin e să ajungă la gurile Dunării

Analiștii politici remarcă în ultima perioadă un discurs al politicienilor occidentali în care aceștia își exprimă îndoiala în privința continuării sprijinului acordat până acum Ucrainei.

Unul dintre cei care au vorbit tranșant despre pericolul abandonării Ucrainei este Donald Tusk, politicianul proaspăt numit în funcția de prim-ministru al guvernului polonez.

„Nu mai pot asculta politicieni care spun că s-au săturat de situația din Ucraina. Polonia va cere mobilizarea deplină a lumii libere pentru a ajuta Ucraina”, a declarat Tusk în seara zilei de 11 decembrie în parlamentul polonez, în timpul discursului de inaugurare.

„De asemenea, trebuie să vorbim cu o singură voce despre Ucraina. Acest lucru trebuie să ne unească și pe noi. Atacul asupra Ucrainei este un atac asupra noastră tuturor. Vom cere mobilizarea deplină a Occidentului pentru a ajuta Ucraina. Ei îi spun președintelui Zelenski că s-au săturat de situație. Voi cere ajutor pentru Ucraina din prima zi. Voi pleca la Bruxelles, în speranța că ne vom convinge aliații să apere valorile democratice și Ucraina împotriva agresiunii ruse”, a adăugat Tusk.

Pe fondul incertitudinii care planează în privința sprijinirii pe mai departe a contraofensivei Ucrainei, Putin ar gândi un nou plan de agresiune.

„Din ce în ce mai multe surse cu conexiuni în serviciile de inteligență din Ucraina spun că ordinul actual trasat de către Putin FSB-ului și mai departe armatei ruse este ca, după o așteptare lungă în care Vestul colectiv va obosi și nu va mai susține Ucraina, Rusia trebuie să ajungă la gurile Dunării”, arată Radu Hossu, unul dintre românii care a ajuns pe frontul din Ucraina de mai multe ori de la debutul invaziei declanșate de Rusia.

Interesul liderului rus, potrivit lui Hossu, ar fi unul strategic. „Unul ar fi teritorial, celălalt economic (porturile de la Dunăre) și altul de influență strategică (vezi platforma continentală românească unde noi avem extrem de mult petrol și gaze naturale, câștigată prin decizia curții de la Haga, decizie pe care Rusia ar putea-o ignora)”, mai scrie Hossu pe Facebook.

Rusia a reușit în debutul ofensivei lansate în februarie 2022 să depășească fluviul Nipru și să ajungă până în orașul ucrainean Mikolaiv, aflat la doar 100 de kilometri distanță de Odesa, un punct strategic asupra căruia Putin și-a exprimat fățiș interesul în mai multe rânduri. Mikolaivul a fost recucerit ulterior de Ucraina, în cursul contraofensivei, forțele conduse de la Kiev reușind chiar împingerea armatei ruse până dincolo de Nipru.

„Dacă rușii ar ajunge la Odesa, ar avea o linie directă cu Transnistria, pe care ar putea nu doar să o susțină militar, ci și să influențeze direct, prin presiuni, intimidări și poate chiar cu „omuleți verzi” alegerile și democrația din Republica Moldova”, adaugă Hossu în analiza publicată pe Facebook.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Moscova #Kremlin #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.