Noul preşedinte al Argentinei începe „terapia de şoc” prin devalorizarea monedei naţionale

Noul preşedinte al Argentinei, Javier Milei, şi guvernul său încep „terapia de şoc” prin devalorizarea monedei naţionale pentru a redresa economia ţării. Milei este un economist cu viziuni radicale care a câştigat alegerile prezidenţiale propunând măsuri dure.

Noul guvern al Argentinei anunţă că va slăbi valoarea monedei peso cu peste 50% faţă de dolarul american, potrivit BBC. Măsura face parte din „terapia şocului economic” propusă de preşedintele Javier Milei pentru a repara cea mai gravă criză din ultimele decenii.

Ministrul Economiei, Luis Caputo, a anunţat şi reduceri drastice ale cheltuielilor publice. Acestea includ o reducere a subvenţiilor pentru combustibil şi transport, îngheţarea cheltuielilor pentru unele contracte guvernamentale majore, inclusiv pentru publicitate, şi desfiinţarea unor ministere.

Caputo a dezvăluit că a preluat cea mai proastă moştenire economică din istoria Argentinei şi că a luat deja măsuri pentru a evita hiperinflaţia.

„Va fi mai rău decât înainte pentru câteva luni, în special în ceea ce priveşte inflaţia. Şi spun asta pentru că, aşa cum spune preşedintele, este mai bine să spunem un adevăr inconfortabil decât o minciună confortabilă”, a declarat Caputo.

Argentina se luptă cu inflaţia în creştere, preţurile crescând cu aproximativ 150% în ultimul an. De asemenea, are rezerve scăzute de numerar, datorii guvernamentale uriaşe, iar 40% din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei.

Fondul Monetar Internaţional (FMI), căruia Argentina îi datorează 44 de miliarde de dolari, a numit măsurile „îndrăzneţe” deoarece ar putea contribui la creşterea sectorului privat.

Economistul Javier Milei a fost învestit duminică preşedinte al Argentinei, ceea ce a constituit o schimbare bruscă pentru ţara sud-americană, care caută o soluţie radicală pentru cea mai gravă criză economică din ultimele decenii.

Javier Milei, în vârstă de 53 de ani, a devenit celebru prin tiradele adresate rivalilor, Chinei şi papei, dar şi prin măsurile şoc propuse argentinienilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Argentina #depreciere #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.