Noul preşedinte al Argentinei începe „terapia de şoc” prin devalorizarea monedei naţionale

Noul preşedinte al Argentinei, Javier Milei, şi guvernul său încep „terapia de şoc” prin devalorizarea monedei naţionale pentru a redresa economia ţării. Milei este un economist cu viziuni radicale care a câştigat alegerile prezidenţiale propunând măsuri dure.

Noul guvern al Argentinei anunţă că va slăbi valoarea monedei peso cu peste 50% faţă de dolarul american, potrivit BBC. Măsura face parte din „terapia şocului economic” propusă de preşedintele Javier Milei pentru a repara cea mai gravă criză din ultimele decenii.

Ministrul Economiei, Luis Caputo, a anunţat şi reduceri drastice ale cheltuielilor publice. Acestea includ o reducere a subvenţiilor pentru combustibil şi transport, îngheţarea cheltuielilor pentru unele contracte guvernamentale majore, inclusiv pentru publicitate, şi desfiinţarea unor ministere.

Caputo a dezvăluit că a preluat cea mai proastă moştenire economică din istoria Argentinei şi că a luat deja măsuri pentru a evita hiperinflaţia.

„Va fi mai rău decât înainte pentru câteva luni, în special în ceea ce priveşte inflaţia. Şi spun asta pentru că, aşa cum spune preşedintele, este mai bine să spunem un adevăr inconfortabil decât o minciună confortabilă”, a declarat Caputo.

Argentina se luptă cu inflaţia în creştere, preţurile crescând cu aproximativ 150% în ultimul an. De asemenea, are rezerve scăzute de numerar, datorii guvernamentale uriaşe, iar 40% din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei.

Fondul Monetar Internaţional (FMI), căruia Argentina îi datorează 44 de miliarde de dolari, a numit măsurile „îndrăzneţe” deoarece ar putea contribui la creşterea sectorului privat.

Economistul Javier Milei a fost învestit duminică preşedinte al Argentinei, ceea ce a constituit o schimbare bruscă pentru ţara sud-americană, care caută o soluţie radicală pentru cea mai gravă criză economică din ultimele decenii.

Javier Milei, în vârstă de 53 de ani, a devenit celebru prin tiradele adresate rivalilor, Chinei şi papei, dar şi prin măsurile şoc propuse argentinienilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Argentina #depreciere #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.