Aproape 50% dintre români consideră că Moldova se apropie de România și de Uniunea Europeană

Aproape jumătate dintre cetățenii României consideră că Republica Moldova/Basarabia este mai apropiată de România și Uniunea Europeană, conform rezultatelor unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro. Într-un deceniu, procentul a scăzut ușor, de la peste 50% la 47,1%, indicând o perspectivă mai echilibrată asupra relațiilor Moldovei cu cele două entități.

Potrivit datelor, 15% dintre respondenți cred că Republica Moldova se apropie mai mult de Rusia și de Uniunea Eurasiatică, în timp ce 27,2% nu văd o apropieri semnificative nici de la est, nici de la vest. Sondajul a relevat și o scădere cu 10 procente a celor care cred că Moldova este mai apropiată de Rusia și Uniunea Eurasiatică.

Analiza socio-demografică evidențiază că persoanele peste 45 de ani, cei inactivi pasivi, locuitorii din București și din regiunea Nord-Est sau Nord-Vest consideră într-o proporție mai mare că Republica Moldova este mai apropiată de România și UE. În contrast, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, cei cu venituri mai ridicate și locuitorii din regiunea Sud-Est consideră că Moldova are o legătură mai strânsă cu Rusia și Uniunea Eurasiatică.

Întrebați cu privire la viitorul Republicii Moldova, 28,9% dintre respondenți cred că aceasta se va integra în Uniunea Europeană, în timp ce 16,5% consideră că se va uni cu România. Totuși, aproape o treime (29,7%) anticipează că situația va rămâne neschimbată.

Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, comentează că „cea mai semnificativă evoluție din ultimii 10 ani a percepției românilor cu privire la Republica Moldova este scăderea cu 10 procente a ponderii celor care declară că Basarabia este mai apropiată de Rusia”. El adaugă că opinia publică reflectă acum o evaluare mai realistă, conectată la evoluțiile pozitive din ultimii ani.

Sondajul de opinie a fost realizat în perioada 20-27 noiembrie, cu un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categorii socio-demografice semnificative. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±2,95%, la un grad de încredere de 95%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sondaj #moldoveni #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.