Avia Invest: Un membru de la Pre-Vetting are interesul ca Aliona Miron, de la CSJ, să dea câștig de cauză Guvernului

„Posibil conflict de interese, care ar putea vicia procesul de examinare a dosarului privind anularea contractului de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău”. Este declarația companiei „Avia Invest” care solicită Comisiei Pre-Vetting să anunțe public dacă Andrei Bivol, membru în comisia de evaluare a judecătorilor, s-a abținut sau nu atunci când magistrata Aliona Miron a trecut pre-vetting-ul și vetting-ul.

Potrivit Avia Invest, solicitarea vine în condițiile în care Aliona Miron ar fi fost numită la CSJ, „anume ca să judece cazul „Avia Invest”, iar Bivol este unul dintre avocații desemnați de Guvern să apere cauza Republica Moldova la Curtea de Arbitraj de la Stockholm, în dosarul care vizează, de asemenea, contractul de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău, proces aflat în prezent pe rol”.

„Andrei Bivol este direct interesat ca „Avia Invest” să piardă procesul în instanțele naționale, iar în acest context atitudinea sa față de magistrata Aliona Miron poate fi considerată subiectivă și părtinitoare. Or, în condițiile în care CSJ, în persoana judecătoarei Miron, va emite o decizie favorabilă Guvernului și în detrimentul companiei concesionare, acest lucru este în avantajul avocaților care apără interesele aceluiași Guvern la înalta curte de arbitraj din Suedia, în dosarul KomaksAvia Airport Invest LTD versus Republica Moldova”, susțin avocații companiei.

De asemenea, reprezentanții Avia Invest susțin că solicitarea vine și în contextul în care „există dubii în privința numirii judecătoarei Aliona Miron la CSJ, deoarece scopul real este ca aceasta să dea câștig de cauză Guvernului în instanța supremă, în dosarul anulării contractului de concesionare a Aeroportului, nicidecum să judece cazul corect și echidistant”.

„Aliona Miron ar fi ajuns la CSJ înainte să fie încheiată procedura de evaluare extraordinară, fapt care contravine regulilor stabilite de autorități, iar acest lucru ar confirma că există interese ascunse și lacune serioase în procesul de examinare a dosarului în privința „Avia Invest””, se arată ântr-un comunicat al Avia Invest.

#Comisia Pre-Vetting #avia invest #dosar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.