Maia Sandu refuză să comenteze dosarul de corupție de la ASD în cazul drumului Leova – Bumbăta

19 Dec. 2023, 06:03
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Dec. 2023, 06:03 // Actual //  bani.md

Președintele Maia Sandu a refuzat să facă comentarii cu privire la presupusele acte de corupție descoperite în Administrația de Stat a Drumurilor în cadrul dosarului penal privind construcția recentă a drumului Leova – Bumbăta.

Potrivit informațiilor, pentru o distanță de aproape 3,6 km, suma de 250 de milioane de lei a fost cheltuită, stârnind îngrijorări cu privire la eficiența utilizării fondurilor publice. Maia Sandu, într-o declarație scurtă, a evitat subiectul corupției și a declarat că așteaptă rezultatele anchetei pentru a face comentarii concrete.

În data de 14 decembrie, Administrația de Stat a Drumurilor a confirmat desfășurarea perchezițiilor în birourile de serviciu ale unor angajați ai întreprinderii, în cadrul unei cauze penale. Informația a fost confirmată și de către Procuratura Anticorupție, care a emis un comunicat în acest sens.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 15:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Nov. 2026, 15:27 // Actual //  Grîu Tatiana

Bunurile provenite din activitățile grupărilor criminale ar putea fi confiscate chiar dacă dosarul în care au fost descoperite s-a încheiat fără o condamnare. Un proiect al Ministerului Justiției introduce „confiscarea autonomă”, o procedură prin care procurorul va putea cere separat instanței să decidă ce se întâmplă cu aceste bunuri, inclusiv după o achitare definitivă sau după încetarea urmăririi penale.

Măsura ar putea fi aplicată dacă procurorul prezintă probe că bunurile provin din activitățile unui grup criminal organizat sau ale unei organizații criminale, că aceste activități pot genera câștiguri mari și că formele de confiscare specială sau extinsă nu pot fi folosite. Procurorul va trebui să demonstreze proveniența infracțională a bunurilor, fără să fie obligat să identifice fiecare infracțiune din care acestea provin.

Judecătorii vor putea lua în calcul diferența semnificativă dintre valoarea bunurilor și veniturile legale ale persoanei care le deține, lipsa unei surse legale plauzibile, dar și legăturile cu persoane asociate unei grupări criminale, dacă acestea pot explica modul în care au fost obținute bunurile.

Proiectul stabilește și o limită de timp. Măsura ar putea viza bunurile dobândite în decurs de cinci ani dinaintea faptei investigate, precum și pe cele dobândite ulterior, până când procurorul sesizează instanța. Pentru fapta în dosarul căreia au fost identificate bunurile, legea trebuie să prevadă o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare.

Procurorul ar putea solicita confiscarea și după suspendarea urmăririi penale în cazurile prevăzute de proiect. După suspendarea sau încetarea urmăririi penale, acesta va putea cere Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale să continue verificările financiare pentru a stabili dacă sunt întrunite condițiile pentru confiscare.

Instanța ar urma să examineze cererea în cel mult trei luni și va putea pune bunurile sub sechestru pe durata procedurii. Proprietarii și celelalte persoane ale căror drepturi pot fi afectate vor avea dreptul la avocat, la consultarea dosarului, la audiere și la contestarea hotărârii. Bunurile deținute de terți de bună-credință sunt exceptate de la confiscarea autonomă.