Un gigant petrolier întrerupe transportul prin Marea Roşie pe fondul atacurilor rebelilor Houthi din Yemen

18 Dec. 2023, 16:43
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Dec. 2023, 16:43 // Actual //  bani.md

British Petroleum (BP) întrerupe transportul maritim prin Marea Roşie, a anunţat luni compania petrolieră. Atacurile rebelilor Houthi din Yemen asupra navelor comerciale din zonă s-au intensificat în ultimele săptămâni.

„Având în vedere deteriorarea situaţiei de securitate pentru transportul maritim în Marea Roşie, BP a decis să întrerupă temporar toate tranzitele prin Marea Roşie”, a precizat compania într-un comunicat.

„Vom menţine această pauză de precauţie sub revizuire continuă, în funcţie de circumstanţele care vor evolua în regiune”, a adăugat aceasta.

Rebelii Houthi, o grupare yemenită pro-palestiniană care este susţinută de Iran, au vizat din ce în ce mai mult navele internaţionale care tranzitează Marea Roşie de la începutul războiului dintre Israel şi Hamas, ceea ce a generat temeri că acest conflict ar putea escalada într-un război regional.

Unele dintre cele mai mari companii de transport maritim din lume, inclusiv compania italo-elveţiană MSC şi gigantul danez Maersk, au decis, în mod similar, să întrerupă transporturile pe această rută maritimă, care este o axă comercială majoră.

La începutul acestei săptămâni, două nave de marfă au fost lovite cu rachete şi drone lansate din teritoriul controlat de Houthi în Yemen.

Houthi au revendicat, de asemenea, responsabilitatea pentru o serie de atacuri împotriva Israelului şi împotriva unei nave de război americane.

Unul dintre liderii grupării, Ali al-Qahoum, a avertizat sâmbătă că va continua să vizeze „toate navele care se îndreaptă spre porturile israeliene” până când va fi oferită suficientă asistenţă umanitară în Fâşia Gaza, care se află sub asediul forţelor israeliene din octombrie.

„Asigurăm toate navele care se îndreaptă spre toate porturile din lume, în afară de porturile israeliene, că nu vor suferi niciun rău”, a declarat al-Qahoum, potrivit postului de ştiri Al Jazeera.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.