Scenariile apocaliptice ale Gazpromului pentru Moldova! Parlicov: Suntem pregătiți

Cu iarna trecută încă proaspăt în minte, Ministerul Energiei din Republica Moldova anunță că țara este mai pregătită ca niciodată pentru sezonul de încălzire care se apropie. Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a declarat că au fost acumulate rezerve considerabile de gaz pentru întreaga iarnă, iar un contract pe un an pentru procurarea energiei electrice la prețuri accesibile a fost semnat cu succes.

Într-un comunicat de presă emis astăzi, ministrul Parlicov a subliniat că, datorită acestor măsuri preventive, populația va beneficia de lumină și căldură la prețuri mai mici comparativ cu anul precedent. El a menționat că, având în vedere contextul actual geopolitic, cu războiul din Ucraina și politizarea comerțului cu resurse energetice din partea Federației Ruse, Moldova a luat în calcul mai multe scenarii pentru asigurarea furnizării continue și stabile a energiei.

Planul elaborat încă din luna iulie a acestui an ia în considerare trei scenarii posibile:

1. Absența limitărilor de gaze naturale livrate de Gazprom către Moldovagaz.
2. Continuarea livrării gazelor naturale de către Gazprom la nivelul de 5,7 milioane de metri cubi pe zi.
3. Rezilierea de către Gazprom a contractului de furnizare a gazelor naturale.

Ministerul Energiei a anticipat și posibile situații sub scenariul 2, precum repartizarea proporțională între malul drept și malul stâng sau alocarea exclusivă către consumatorii de pe malul stâng al Nistrului.

Scenariile luate în calcul au la bază experiența crizei energetice din sezonul de încălzire anterior și modelează contextul geopolitic actual. Ministrul Parlicov a subliniat importanța reducerii consumului de gaze naturale și a prețurilor accesibile la energie pentru a evita o nouă criză energetică.

Guvernul propune măsuri precum reconectarea clădirilor publice la sistemele centralizate de termoficare, utilizarea combustibililor alternativi în centralele termice, și menținerea unui volum minim de 450 milioane de metri cubi de gaze în stocuri până la începutul sezonului rece.

În cazul Termoelectrica, cel mai mare consumator de gaze naturale, se propune utilizarea păcurii ca alternativă, dar nu mai mult de 50% din totalul combustibilului, în funcție de evoluțiile prețurilor și disponibilitatea resurselor energetice.

Planul Ministerului Energiei evidențiază angajamentul Republicii Moldova în asigurarea unei ierni fără incidente majore în furnizarea energiei, având în vedere vulnerabilitățile și riscurile actuale din peisajul energetic global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Gazprom #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea creditării imobiliare, pe fondul scumpirii locuințelor din Republica Moldova, începe să ridice semne de întrebare la Bruxelles. Comisia Europeană avertizează asupra potențialelor riscuri asociate împrumuturilor acordate prin programul guvernamental „Prima Casă PLUS” și recomandă ca acesta să fie integrat în mecanismele generale de supraveghere a riscurilor financiare ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM), arată Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, sistemul bancar moldovenesc rămâne stabil și rezistent la șocuri și beneficiază de rezerve importante de capital și lichiditate. Cu toate acestea, experții europeni atrag atenția că intensificarea creditării pentru achiziția locuințelor, în condițiile creșterii prețurilor imobiliare, necesită o monitorizare mai atentă.

„Există riscuri potențiale asociate creditelor acordate în cadrul programului «Prima Casă PLUS», care necesită o monitorizare mai atentă. Programul ar trebui integrat în cadrul general de supraveghere macroprudențială al Băncii Naționale a Moldovei”, se arată în raportul Comisiei Europene.

Datele prezentate de Bruxelles arată că volumul creditelor acordate populației și companiilor a crescut în 2025, pe fondul condițiilor favorabile de finanțare și al politicilor de stimulare a investițiilor.

Astfel, creditarea sectorului privat a ajuns la 28,2% din produsul intern brut, comparativ cu 25,5% în 2024, creșterea a fost alimentată în principal de împrumuturile de consum și de finanțările imobiliare.

În paralel, raportul dintre credite și depozite a urcat cu aproape zece puncte procentuale, până la 72,2% în 2025, cel mai ridicat nivel înregistrat din 2020.

Comisia Europeană remarcă și o creștere a ponderii creditelor neperformante în prima jumătate a anului 2026. Acestea au ajuns la 5,2% din totalul împrumuturilor, deși indicatorul este considerat în continuare relativ redus.

Avertismentul cu privire la „Prima Casă PLUS” vine în condițiile în care programul guvernamental facilitează accesul populației la credite ipotecare prin garanții acordate de stat, ceea ce poate stimula cererea de locuințe și extinderea finanțării imobiliare.

În același timp, creșterea rapidă a creditării într-o piață caracterizată de scumpiri poate amplifica vulnerabilitățile financiare, în special dacă veniturile debitorilor nu evoluează în același ritm cu prețurile locuințelor și cu obligațiile de rambursare.

Recomandarea Comisiei Europene vizează integrarea programului în cadrul macroprudențial al BNM, adică în sistemul de instrumente și reguli utilizate pentru identificarea și limitarea riscurilor care ar putea afecta stabilitatea financiară.

Totuși, Bruxelles-ul nu constată că programul „Prima Casă PLUS” ar fi provocat deja o criză a creditării sau că beneficiarii acestuia ar înregistra rate ridicate de neplată. Avertismentul privește riscuri potențiale, în contextul evoluției pieței imobiliare.

Raportul evidențiază și gradul ridicat de concentrare a sistemului bancar. Cele mai mari cinci bănci din Republica Moldova dețin aproape 90% din activele sectorului, în timp ce activele bancare totale reprezintă aproximativ 55% din PIB.

Pe de altă parte, instituțiile financiare continuă să dispună de rezerve consistente de lichiditate și capital, iar profitabilitatea sectorului a crescut datorită veniturilor mai mari din dobânzi.

Comisia Europeană face trimitere și la evaluarea sectorului financiar realizată de Fondul Monetar Internațional, publicată în februarie 2026, potrivit căreia sistemul bancar moldovenesc ar putea rezista, în general, inclusiv unui scenariu economic sever, datorită nivelului ridicat al lichidității și capitalizării.