Prăbuşirile din sectorul imobiliar european au atras privirile şi banii investitorilor care căutau chilipiruri

Blackstone a investit mai mult în imobiliarele europene decât în orice altă regiune în 2023, în condiţiile în care cel mai mare proprietar de proprietăţi comerciale din lume a cules chilipiruri din cauza turbulenţelor de pe piaţă şi a vânzătorilor în dificultate.

Tranzacţiile imobiliare s-au prăbuşit în acest an, deoarece creşterile puternice ale ratelor dobânzilor au pus la grea încercare un sector care se bazează foarte mult pe datorii ieftine. Volumul tranzacţiilor a scăzut la jumătate în al treilea trimestru, potrivit datelor MSCI.
Blackstone şi-a redus cheltuielile totale pentru noi investiţii imobiliare de la aproximativ 47 de miliarde de dolari în 2022 la aproximativ 9 miliarde de dolari în primele trei trimestre din 2023. În mod neobişnuit, însă, a alocat peste 55% din investiţiile sale globale către active europene, inclusiv în Marea Britanie. În mod normal, grupul investeşte cel mai mult în SUA şi, de obicei, ar aloca 20-30% pentru proprietăţi imobiliare europene.

Schimbarea sugerează că oportunităţile de cumpărare apar mai devreme în Europa, pe măsură ce investitorii imobiliari navighează în recesiunea cauzată de ratele mai mari.
Proprietarii puternic îndatoraţi, inclusiv companiile publice şi investitorii privaţi, simt o presiune tot mai mare pentru a vinde active pentru a plăti datoriile, iar unii se confruntă cu scadenţe ale datoriilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #Europa #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat