Fosta „vacă de muls” a lui Plahotniuc a rămas fără director

Alexandru Ciubuc, directorul Moldtelecom a demisionat de la conducerea companiei controlată de stat, anunță Agenția Proprietății Publice (APP).

„În aceeași ordine, prin decizia consiliului a fost propus pentru o perioadă de tranziție ca interimatul funcției de director general să fie preluat de către domnul Viorel Motorniuc, actual consilier în cabinetul directorului general al APP”, se mai arată în mesajul APP.

Ultimul raport al companiei arată că profitul Moldtelecom a constituit 39,9 milioane de lei, cu 51,6 milioane de lei mai puțin în anul 2022 față de anul precedent.

Agenția Proprietății Publice deține pachetul integral de acțiuni la Moldtelecom, iar director este Alexandru Ciubuc, numit în noiembrie 2021, la fel a revenit în țară din diasporă.

De-a lungul existenței sale Moldtelecom a fost controlat de partidele care s-au perindat la guvernare fără a beneficia de o independență managerială. Din anul 2009 și până în vara anului 2019 întreprinderea a fost condusă de șefi afiliați Partidului Democrat care gestiona fluxurile financiare de le Moldtelecom. În anul 2019 s-a constat că operatorul de telefonie a achitat unei companii elvețiene aproximativ 5,7 mil. de euro pentru servicii existente doar pe hârtie.

În era tehnologiilor, Moldtelecom a încercat să fie în pas cu timpul. În anul 2001 în premieră a oferit internet prin cablu, iar în anul 2007 a devenit al treilea operator de telefonie mobilă din țară .

Cu o cotă de 9% din piață este cu mult în urma celorlalți doi operatori, Orange și Moldcell, în schimb îi revine 60% din accesul internetului în bandă largă și practic monopolist în livrarea serviciilor de telefonie fixă.

Experții susțin că privatizarea companiei a fost ratată în perioada de glorie a telefoniei fixe, la începutul anilor 2000. Acum când telefonia fixă și-a pierdut din actualitate, Moldtelecom se devalorizează de la o zi la alta. Soluția ar fi accentul pe noile tehnologii și servicii și o autonomie economică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.