Compania aeriană de stat de peste Prut, care opereză curse și în Moldova, a rămas fără director

Directorul general al TAROM, Bogdan Popescu, a demisionat, au confirmat, vineri, pentru AGERPRES, surse sindicale.

Acestea au precizat că demisia le-a fost confirmată de membrii Consiliului de Administraţie al companiei.

Sursele au adăugat că Bogdan Popescu a fost plecat săptămâna trecută la Bruxelles, pentru a discuta despre modificarea planului de restructurare şi aprobarea ajutorului de stat.

Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, şi-a exprimat, săptămâna trecută, în Parlament, încrederea în Bogdan Popescu că va reuşi să repună „pe picioare” compania şi a spus că „în 2024 vor fi semne pozitive economic în ceea ce priveşte TAROM”.

Întrebat de AGERPRES în ce etapă sunt discuţiile de la Comisia Europeană în privinţa planului de restructurare a TAROM, Sorin Grindeanu a răspuns: „Analizează cei de la cei de la comisie”.

„Avem un nou manager, aşa cum ştiţi. Eu am încredere mare în dânsul şi sper să reuşească în sfârşit să repună pe picioare (compania – n. r). Cred că am spus din urmă cu doi ani un lucru legat de TAROM: faptul că e nevoie de un manager care să aibă curaj, pentru că susţinere din partea ministerului va primi. Să ştiţi că domnul director actual dă dovadă de curaj şi eu spun că în 2024 vor fi semne pozitive economic în ceea ce priveşte TAROM”, a susţinut şeful de la Transporturi, la ieşirea de la dezbaterile pe proiectul de buget pe 2024 al ministerului, din comisiile de specialitate, reunite.

Bogdan Popescu fusese numit, în octombrie 2023, în funcţia de director general al TAROM.

Acesta este absolvent al Facultăţii de Aeronave, al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti şi al programului EMBA Asebuss. El are o experienţă de peste 25 de ani în companii de renume internaţional, precum Shell, Metro şi Microsoft. De asemenea, în anul 2021, Bogdan Popescu a ocupat funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Avioane Craiova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tarom #demisie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.