Meta și Google, probleme în 2023. AI mătură tot în cale

Anul 2023, pași importanți pentru tehnologie

Inteligența artificială a devenit un instrument folosit de milioane de oameni. Totuși, experții spun că în prezent nu se folosește la scară largă nici 10 % din ceea ce ar putea face conceptul AI. Cu toate acestea 202: a fost anul în care oamenii au făcut loc acestui termen controversat, aproape de neacceptat până de curând.

Treptat, acest salt uriaș pentru tehnologie și-a făcut loc în multe domenii de activitate. Un astfel de avânt a reprezentat un semnal de alarmă inclusiv pentru autorități, în prezent având loc mai multe încercări de a reglementa conceptul.

De altfel, giganții din această sferă au intrat rapid în joc, mizând pe investiții mari în domeniu.

Pentru această miză uriaș, companiile de referință în tehnologie au făcut pași mari spre a deveni referință. Microsoft a mizat pe acest domeniu încă de la începutul anului 2023. Gigantul a făcut o investiţie de 13 miliarde de dolari în OpenAI. De altfel, Micrososft a decis să folosească tehnologia GPT4 pentru chatbot-ul pe care îl deține, Bing.

De asemenea, Google nu s-a lăsat mai prejos și a introdus un model AI puternic. Gemini are la bază un concept unic, având capacitatea ca dincolo de text, să poată absorbi informaţii audio, video şi imagini.

Un alt jucător mare din tehnologie, Meta, compania condusă de Zuckerberg, a propus o alianță între giganții din piață, totul pentru o evoluție și mai accentuată a AI-ului.

În acest an, dincolo de saltul uriaș al AI, problemele nu au lipsit pentru marile companii. Astfel, prima lovitură a fost primită de Google. La începutul anului 2023,

Acțiunile Alphabet – compania mamă a gigantului Google – au scăzut drastic, pierzând aproximativ 55 de miliarde de dolari din valoarea de piață.

Mai mult, Samsung a luat în considerare înlocuirea Google ca motor de căutare pentru toată gama sa de dispozitive.

Un astfel de cutremur în tehnologie ar fi dus și la declinul colaborării dintre Alphabet și Apple. În spatele acesteia se află un contract de peste 20 de miliarde de dolari.

Nici grupul Meta nu a stat departe de probleme în anul care se încheie. Acesta a fost chemat în judecată de peste 40 de state americane, pe motiv că face tot ce este posibil pentru a-i atrage pe tineri pe Instagram și Facebook. Mai mult, gigantul a fost acuzat că apelează la diferite metode pentru a-i face dependenți de aceste rețele sociale. În plângerea depusă, strategiile Meta au fost comparate cu cele folosite în industria tutunului și a țigărilor electronice.

Mai mult, gigantul Meta a fost atacat și din altă direcție. Peste 80 de mass-media spaniole au plângere companiei mamă a Facebook și Instagram. Aceasta a rost acuzată că nu respectă reglementările europene privind protecția datelor personale. Mai mult, grupului i-au fost solicitate daune morale de peste 550 de milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Cetățenii chinezi domină programul de „vize de aur” al Greciei. Aproape jumătate dintre primele permise de ședere eliberate pe baza achizițiilor imobiliare în Grecia aparțin cetățenilor chinezi, iar în cazul reînnoirilor proporția depășește 60%. Prezența lor a schimbat vizibil, dar și subtil, chipul capitalei elene. Pe de o parte, restaurante chinezești autentice au apărut în centrul Atenei, frecventate în special de angajați ai gigantului China Ocean Shipping Company, care administrează al cincilea port ca mărime din Europa. Pe de altă parte, cumpărătorii chinezi au achiziționat mii de apartamente în goana după rezidență prin schema de investiții, cunoscută drept „viza de aur”, scrie South China Morning Post.

În iunie 2025, aproape 8.000 de cetățeni chinezi – mai exact 7.795 – erau beneficiari noi ai programului, ceea ce înseamnă că nu ajunseseră încă la termenul de cinci ani pentru reînnoirea permisului. Aceștia reprezentau 47,8% din totalul deținătorilor de permise noi, fiind de departe cel mai numeros grup, potrivit Ministerului grec al Migrației și Azilului. Printre cei 5.679 de investitori care și-au reînnoit „viza de aur”, 61% erau tot chinezi, a mai raportat ministerul.

Când programul a fost lansat, în 2013, principalii aplicanți veneau din țări vecine, precum Turcia și Rusia. Însă interesul chinezilor a explodat după pandemie, când numeroși cetățeni bogați sau din clasa mijlocie – marcați de restricțiile drastice impuse de Beijing la finalul politicii zero-Covid – au căutat o cale de scăpare.

Comparativ cu alte state europene, Grecia s-a remarcat prin accesibilitate. Până în august 2023, rezidența putea fi obținută prin achiziția unei proprietăți de cel puțin 250.000 de euro în Atena. Prin contrast, în Portugalia pragul era de 500.000 de euro, până la eliminarea programului în 2023. În plus, Grecia oferea standarde de viață mai ridicate și o economie locală mai stabilă decât Malta, de exemplu.

La apogeul valului, modul în care investitorii chinezi cumpărau apartamente a stârnit uimirea localnicilor, mulți plătind pentru locuințe cu informații minime despre zonă. „Nu știu dacă au înțeles ce cumpărau. Cred că pur și simplu făceau achiziția, obțineau viza și atât”, spune Katerina Pitsou, co-proprietara agenției OPSIS Real Estate din Atena. Ea își amintește vizionări unde grupuri de chinezi veneau cu microbuze, însoțiți de agenți locali și uneori de traducători, luând decizii rapide, fără să cerceteze prea mult clădirile sau cartierele. „Dacă un francez ar intra într-un magazin alimentar, ar analiza mai atent ce cumpără decât un chinez care lua un apartament în Atena la acea vreme”, glumește ea.

Efectul economic a fost, totuși, vizibil: stimularea renovărilor, a construcțiilor și a altor sectoare. „Nu cred că localnicii ar fi putut contribui atât de mult la economie”, afirmă Eleni Lazoura, fondatoarea Bnbkeys, o agenție specializată în administrarea apartamentelor închiriate pe Airbnb. „Am chiar cazuri de oameni care nu doar și-au renovat apartamentele, ci și fațada sau intrarea clădirii – lucru imposibil după criza economică, când era greu să convingi vecinii să plătească pentru reparații.” Lazoura administrează circa 30 de apartamente deținute de chinezi și crede că și comunitatea locală are de câștigat, dat fiind că proprietarii nu locuiesc acolo, folosind spațiile doar pentru turiști sau chiriași.

Aceeași opinie o împărtășește și Pitsou, care consideră că orice investiție străină aduce beneficii Greciei, indiferent că vine din China sau dintr-o țară europeană. Totuși, câștigurile sunt temperate de temerea că grecii ar putea fi excluși de pe piața imobiliară din propriile orașe.

Astfel, la sfârșitul lui 2024, guvernul a ridicat pragul de investiție pentru „viza de aur”: la 800.000 de euro pentru Atena și insulele populare precum Santorini, Naxos și Paros, și la 400.000 de euro pentru restul țării, explică Pitsou. Înainte de noile reguli, investitorii au preferat să cumpere în capitală.

În iunie 2025, din cele 14.931 de cereri aflate pe rol – majoritatea depuse înainte de schimbarea pragurilor – peste 80% vizau regiunea Attica, arată datele ministerului.

Între primul trimestru al lui 2023 și primul trimestru al lui 2025, indicele prețurilor la apartamente din Atena a urcat cu 16,1%, de la 95 la 110,3, potrivit Băncii Greciei. Totuși, rămâne neclar în ce măsură această creștere a fost determinată de investitorii chinezi prin programul de „viză de aur”.

#vize #program #Grecia