Meta și Google, probleme în 2023. AI mătură tot în cale

Anul 2023 a reprezentat o adevărată rampă de lansare pentru domeniul Inteligenței Artificiale. De altfel, dincolo de această ascensiune, marii giganți din sfera tehnologiei s-au confruntat cu probleme mari.

Anul 2023 a fost unul reprezentativ pentru tehnologie. Dacă în cel precedent, conceptul Inteligenței artificiale (AI) era asociat cu domeniul ficțiunii, întreaga percepție a lumii s-a schimbat treptat. Mai mult, acesta a devenit parte din multe sfere de activitate. Tot în anul care a trecut, marii jucători de pe piață s-au confruntat cu diferite probleme.

Anul 2023, pași importanți pentru tehnologie

Inteligența artificială a devenit un instrument folosit de milioane de oameni. Totuși, experții spun că în prezent nu se folosește la scară largă nici 10 % din ceea ce ar putea face conceptul AI. Cu toate acestea 202: a fost anul în care oamenii au făcut loc acestui termen controversat, aproape de neacceptat până de curând.

Treptat, acest salt uriaș pentru tehnologie și-a făcut loc în multe domenii de activitate. Un astfel de avânt a reprezentat un semnal de alarmă inclusiv pentru autorități, în prezent având loc mai multe încercări de a reglementa conceptul.

De altfel, giganții din această sferă au intrat rapid în joc, mizând pe investiții mari în domeniu.

Pentru această miză uriaș, companiile de referință în tehnologie au făcut pași mari spre a deveni referință. Microsoft a mizat pe acest domeniu încă de la începutul anului 2023. Gigantul a făcut o investiţie de 13 miliarde de dolari în OpenAI. De altfel, Micrososft a decis să folosească tehnologia GPT4 pentru chatbot-ul pe care îl deține, Bing.

De asemenea, Google nu s-a lăsat mai prejos și a introdus un model AI puternic. Gemini are la bază un concept unic, având capacitatea ca dincolo de text, să poată absorbi informaţii audio, video şi imagini.

Un alt jucător mare din tehnologie, Meta, compania condusă de Zuckerberg, a propus o alianță între giganții din piață, totul pentru o evoluție și mai accentuată a AI-ului.

În acest an, dincolo de saltul uriaș al AI, problemele nu au lipsit pentru marile companii. Astfel, prima lovitură a fost primită de Google. La începutul anului 2023,

Acțiunile Alphabet – compania mamă a gigantului Google – au scăzut drastic, pierzând aproximativ 55 de miliarde de dolari din valoarea de piață.

Mai mult, Samsung a luat în considerare înlocuirea Google ca motor de căutare pentru toată gama sa de dispozitive.

Un astfel de cutremur în tehnologie ar fi dus și la declinul colaborării dintre Alphabet și Apple. În spatele acesteia se află un contract de peste 20 de miliarde de dolari.

Nici grupul Meta nu a stat departe de probleme în anul care se încheie. Acesta a fost chemat în judecată de peste 40 de state americane, pe motiv că face tot ce este posibil pentru a-i atrage pe tineri pe Instagram și Facebook. Mai mult, gigantul a fost acuzat că apelează la diferite metode pentru a-i face dependenți de aceste rețele sociale. În plângerea depusă, strategiile Meta au fost comparate cu cele folosite în industria tutunului și a țigărilor electronice.

Mai mult, gigantul Meta a fost atacat și din altă direcție. Peste 80 de mass-media spaniole au plângere companiei mamă a Facebook și Instagram. Aceasta a rost acuzată că nu respectă reglementările europene privind protecția datelor personale. Mai mult, grupului i-au fost solicitate daune morale de peste 550 de milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#giganti #lovitură #tehnologie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie