VIDEO Niciun avion nu mai decolează! Ploaia înghețată întrerupe activitatea pe Aeroportul Chișinău

Aeroportul Internațional Chișinău se confruntă cu perturbații semnificative în operațiunile zborurilor, din cauza vremii extreme, caracterizată de vânt lateral puternic și precipitații sub formă de ninsoare densă. Autoritățile aeroportuare anunță că nu este posibilă efectuarea procedurilor de degivrare a aeronavelor, ceea ce impune restricții asupra decolării.

„Degivrarea aeronavelor (procedură de la înlăturare a stratului de gheață) este o procedură vitală pentru asigurarea siguranței zborului în condiții meteorologice dificile. Cu toate acestea, din cauza vremii extreme, această procedură nu poate fi efectuată în condiții optime, conducând la decizii precaute”, se arată în mesajul aeroportului.

Pasagerii sunt avertizați că zborurile pot suferi întârzieri semnificative sau pot fi anulate în totalitate. Siguranța pasagerilor și a echipajelor avioanelor este prioritara, iar autoritățile aeroportuare solicită înțelegere și colaborare din partea călătorilor.

Potrivit tabloului online de pe site-ul aeroportului mai multe curse care aterizează sau decolează cu intarziere. Cursele spre Londra si Milano care urmau sa decolze la ora 12 au fost amânate până dupa ora 15, iar curselespre Bucuresti, Erevan, Istanbul au fost anulate.

La capitolul aterizari se atestă întarzieri la cursele de Istanbul, Frankfurt, Milano si Londra.

Echipele aeroportuare sunt mobilizate pentru a face față situației, iar autoritățile își exprimă regretul pentru orice disconfort cauzat de condițiile meteo nefavorabile. Se recomandă pasagerilor să țină legătura cu companiile aeriene sau să consulte sursele oficiale pentru a obține cele mai recente informații privind starea zborurilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie și aliații europeni analizează opțiuni pentru acțiuni comune împotriva așa-numitei „flote din umbră” care transportă petrol rusesc, inclusiv scenarii de interceptare și capturare a unor petroliere, potrivit unor informații publicate de Bloomberg.

Subiectul a fost discutat în marja Conferinței de Securitate de la München, deschisă pe 13 februarie, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor apărării din Forța Expediționară Comună (Joint Expeditionary Force – JEF), coaliție nord-europeană condusă de Regatul Unit și activă în Marea Baltică și Atlanticul de Nord.

Potrivit surselor citate, șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a prezentat mai multe opțiuni de acțiune privind navele asociate „flotei din umbră” a Rusiei, inclusiv operațiuni comune de capturare. O astfel de abordare ar putea extinde precedentele create de Statele Unite, care au interceptat anterior petroliere ce operau pe rute legate de Venezuela.

Un oficial familiarizat cu discuțiile a declarat că, în eventualitatea unei operațiuni conduse de Londra, Europa ar urma probabil să își coordoneze acțiunile cu SUA. Potrivit aceleiași surse, interceptările deja realizate au provocat îngrijorare la Moscova, iar reprezentanți ai Kremlinului ar fi cerut în mod privat Washingtonului să oprească astfel de acțiuni. Conform datelor citate, forțele americane au capturat deja cel puțin nouă petroliere asociate Rusiei.

Ministrul apărării al Estoniei, Hanno Pevkur, a declarat că reuniunea JEF s-a desfășurat într-o „atmosferă de înțelegere”, iar participanții au fost de acord că este nevoie de o abordare mai proactivă. „Statele care oferă pavilion navelor din flota din umbră trebuie să știe că alte țări pot lua anumite măsuri”, a spus oficialul estonian.

Totuși, ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a menționat că unele state membre rămân prudente din cauza temerilor privind o posibilă escaladare.

În ianuarie 2026, 14 țări europene au avertizat că intenționează să limiteze activitatea petrolierelor din „flota din umbră” în Marea Baltică și Marea Nordului. Potrivit unei declarații comune publicate de Ministerul Transporturilor din Regatul Unit, navele trebuie să opereze sub pavilion valid și să dețină documente care să confirme siguranța exploatării și asigurarea. În caz contrar, forțele militare ale statelor semnatare ar putea intercepta navele suspecte pentru inspecții.