Tren cu 120 km/h în Moldova. Unde și când se vor atinge aceste viteze

Acest tronson de viteză înaltă cu ecartament european (Chișinău-Ungheni n.a) este un proiect de importanță națională. Or, astfel de proiecte durează între 7 și 10 ani. Respectiv, dacă începem acum, deja am început lucru trebuie să adăugăm la 2024, 10 ani. Asta înseamnă că dacă noi ne mișcăm cu vitează, în anul 2030-2034 va trebuit deja să acest tronson făcut. Bugetul unui astfel de proiect depășește 1 miliard de euro, a declarat în cadrul emisiunii „Puncte de reflecție” de la Vocea Basarabiei.

Vorbim de transportul de marfă și călători care duce spre România. Și aici este evident că de la Chișinău la Ungheni trebuie să avem un tronson cu ecartament european de viteză înaltă și poate până la Odesa. Deja avem studiul de prefezabilitate comandat de Comisia Europeană, care arată importanța și necesitatea acestui tronson.

Totodată, ministrul Spînu a spus că, deocamdată nu există necesitatea schimbării întregului ecartament al căilor ferate din Republica Moldova.

„Atunci când vorbim de schimbarea ecartamentul în întregime, trebuie să vedem care este rețeaua și pentru ce folosim transportul feroviar. De exemplu, dacă vorbim de transportul feroviar pentru mărfuri atunci nu este logic să fie schimbat ecartamentul pentru Moldova fără ca și Ucraina să îl schimbe, dacă ne uităm pe hartă, tot transportul de mărfuri se duce la sud în porturile din Ucraina, Giurgiulești și Galați. Iar în toate aceste puncte există ieșire spre ecartament larg”, a punctat Spînu.

În prezent este reabilitat tronsonului de cale ferată ”Tighina-Basarabeasca-Giurgiulești” cu o lungime de 233 km și care urmează a fi dat în exploatare în anul 2025. Costul total este de 113 milioane de euro.

În Republica Moldova va fi reabilitat un segment de 400 de km – Vâlcineț — Ocnița — Bălți — Ungheni — Chișinău — Căinari. Calea ferată va fi reabilitată până la sfârșitul anului 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#moldpva #viteza #CFM #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în lectură finală, pe 27 iunie 2025, modificările la Legea Turismului, marcând un moment considerat de referință pentru dezvoltarea industriei turistice autohtone. Potrivit președintelui Asociației Patronale a Industriei Turismului (APIT), Sergiu Manea, schimbările vin ca rezultat al unui efort comun între APIT, instituțiile de stat și partenerii de dialog, potrivit lui Sergiu Manea Președinte, Asociația Patronală a Industriei Turismului din Republica Moldova.

În opinia lui Manea, una dintre cele mai importante prevederi este recunoașterea juridică a Organizațiilor de Management al Destinației (OMD), care vor deveni parteneri oficiali ai administrațiilor locale în dezvoltarea și promovarea turismului. Totodată, au fost introduse tichetele de vacanță pentru angajați, valabile doar în structuri turistice din Republica Moldova, ceea ce va stimula direct consumul intern și economia locală.

„Legea mai prevede consolidarea cadrului de funcționare al Oficiului Național al Turismului (ONT), introducerea unui registru digital al operatorilor turistici, obligativitatea certificării pentru directorii de agenții de turism și susținerea digitalizării serviciilor din sector. De asemenea, terminologia legală a fost actualizată, înlocuindu-se termenul de „turoperator” cu „agenție tur-operatoare”, pentru o mai bună aliniere la standardele internaționale”, mai spune Sergiu Manea.

Printre propunerile importante ale APIT care nu au fost deocamdată incluse în lege se numără subordonarea directă a ONT către Guvern și crearea unui Fond Național pentru Turism, destinat promovării, dezvoltării produselor turistice și cofinanțării activității OMD-urilor.

„Este momentul să consolidăm ceea ce s-a obținut, dar și să continuăm eforturile pentru introducerea măsurilor rămase. Vom monitoriza implementarea noilor prevederi și vom propune măsuri concrete pentru a transforma această lege într-un adevărat motor de dezvoltare pentru turismul autohton”, a declarat Sergiu Manea, președintele APIT.