Norvegia forează adânc: legiferează mineritul la scară comercială în mare

Norvegia este posibil să devină prima ţară din lume care să aplice controversata practică a exploatării miniere la scară comercială în adâncuri, relatează BBC. Proiectul urmează să fie supus marţi votului parlamentar.

Oamenii de ştiinţă din domeniul mediului au avertizat însă că acest lucru ar putea fi devastator pentru viaţa marină.

Votul se referă la apele norvegiene, dar anul acesta s-ar putea ajunge la un acord privind mineritul în apele internaţionale. Guvernul norvegian a declarat că este precaut şi că va începe să emită licenţe doar după ce vor fi efectuate studii de mediu suplimentare.

Pe fundul mării se pot găsi minerale care conţin litiu, scandiu şi cobalt, arată sursa citată.

Proiectul Norvegiei ar urma să deschidă 280.000 km pătraţi din apele sale naţionale pentru companiile care vor depune cereri de exploatare a acestor surse – o suprafaţă mai mare decât cea a Regatului Unit.

Deşi aceste minerale sunt disponibile pe uscat, ele sunt concentrate în câteva ţări, ceea ce sporeşte riscul pentru aprovizionare. Spre exemplu, Republica Democrată Congo, care deţine unele dintre cele mai mari rezerve de cobalt, se confruntă cu conflicte în anumite părţi ale ţării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sonda #minereu #Norvegia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.