Tren cu 120 km/h în Moldova. Unde și când se vor atinge aceste viteze

Acest tronson de viteză înaltă cu ecartament european (Chișinău-Ungheni n.a) este un proiect de importanță națională. Or, astfel de proiecte durează între 7 și 10 ani. Respectiv, dacă începem acum, deja am început lucru trebuie să adăugăm la 2024, 10 ani. Asta înseamnă că dacă noi ne mișcăm cu vitează, în anul 2030-2034 va trebuit deja să acest tronson făcut. Bugetul unui astfel de proiect depășește 1 miliard de euro, a declarat în cadrul emisiunii „Puncte de reflecție” de la Vocea Basarabiei.

Vorbim de transportul de marfă și călători care duce spre România. Și aici este evident că de la Chișinău la Ungheni trebuie să avem un tronson cu ecartament european de viteză înaltă și poate până la Odesa. Deja avem studiul de prefezabilitate comandat de Comisia Europeană, care arată importanța și necesitatea acestui tronson.

Totodată, ministrul Spînu a spus că, deocamdată nu există necesitatea schimbării întregului ecartament al căilor ferate din Republica Moldova.

„Atunci când vorbim de schimbarea ecartamentul în întregime, trebuie să vedem care este rețeaua și pentru ce folosim transportul feroviar. De exemplu, dacă vorbim de transportul feroviar pentru mărfuri atunci nu este logic să fie schimbat ecartamentul pentru Moldova fără ca și Ucraina să îl schimbe, dacă ne uităm pe hartă, tot transportul de mărfuri se duce la sud în porturile din Ucraina, Giurgiulești și Galați. Iar în toate aceste puncte există ieșire spre ecartament larg”, a punctat Spînu.

În prezent este reabilitat tronsonului de cale ferată ”Tighina-Basarabeasca-Giurgiulești” cu o lungime de 233 km și care urmează a fi dat în exploatare în anul 2025. Costul total este de 113 milioane de euro.

În Republica Moldova va fi reabilitat un segment de 400 de km – Vâlcineț — Ocnița — Bălți — Ungheni — Chișinău — Căinari. Calea ferată va fi reabilitată până la sfârșitul anului 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#moldpva #viteza #CFM #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.