Tren cu 120 km/h în Moldova. Unde și când se vor atinge aceste viteze

Acest tronson de viteză înaltă cu ecartament european (Chișinău-Ungheni n.a) este un proiect de importanță națională. Or, astfel de proiecte durează între 7 și 10 ani. Respectiv, dacă începem acum, deja am început lucru trebuie să adăugăm la 2024, 10 ani. Asta înseamnă că dacă noi ne mișcăm cu vitează, în anul 2030-2034 va trebuit deja să acest tronson făcut. Bugetul unui astfel de proiect depășește 1 miliard de euro, a declarat în cadrul emisiunii „Puncte de reflecție” de la Vocea Basarabiei.

Vorbim de transportul de marfă și călători care duce spre România. Și aici este evident că de la Chișinău la Ungheni trebuie să avem un tronson cu ecartament european de viteză înaltă și poate până la Odesa. Deja avem studiul de prefezabilitate comandat de Comisia Europeană, care arată importanța și necesitatea acestui tronson.

Totodată, ministrul Spînu a spus că, deocamdată nu există necesitatea schimbării întregului ecartament al căilor ferate din Republica Moldova.

„Atunci când vorbim de schimbarea ecartamentul în întregime, trebuie să vedem care este rețeaua și pentru ce folosim transportul feroviar. De exemplu, dacă vorbim de transportul feroviar pentru mărfuri atunci nu este logic să fie schimbat ecartamentul pentru Moldova fără ca și Ucraina să îl schimbe, dacă ne uităm pe hartă, tot transportul de mărfuri se duce la sud în porturile din Ucraina, Giurgiulești și Galați. Iar în toate aceste puncte există ieșire spre ecartament larg”, a punctat Spînu.

În prezent este reabilitat tronsonului de cale ferată ”Tighina-Basarabeasca-Giurgiulești” cu o lungime de 233 km și care urmează a fi dat în exploatare în anul 2025. Costul total este de 113 milioane de euro.

În Republica Moldova va fi reabilitat un segment de 400 de km – Vâlcineț — Ocnița — Bălți — Ungheni — Chișinău — Căinari. Calea ferată va fi reabilitată până la sfârșitul anului 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#moldpva #viteza #CFM #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a ajuns la o capacitate totală de 1.119,18 MW de producere a energiei electrice din surse regenerabile, la sfârșitul lunii august 2026, potrivit datelor procesate de Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED). Cea mai mare parte a capacităților este reprezentată de instalațiile fotovoltaice.

Panourile solare au ajuns la o putere instalată de 837,81 MW, echivalentul a circa 75% din întreaga capacitate de producere din surse regenerabile. Energia eoliană ocupă poziția a doua, cu 256,22 MW, sau aproximativ 23% din total. Instalațiile hidro însumează 16,75 MW, iar cele pe biogaz – 8,39 MW.

În paralel, continuă să crească și numărul gospodăriilor și companiilor care își produc propria energie. La finele lunii august, în Republica Moldova erau înregistrați 10.241 de prosumatori, dintre care 5.051 beneficiau de mecanismul de contorizare netă, iar 5.190 – de facturare netă.

Puterea totală instalată de prosumatori a ajuns la 228,53 MW, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din întreaga capacitate regenerabilă a țării.

Datele CNED arată că mecanismele de sprijin adoptate de stat au contribuit la instalarea a 475,85 MW, echivalentul a 43% din capacitatea regenerabilă existentă. Din această cantitate, 157,53 MW au fost instalați prin mecanismul de tarif fix, 60 MW prin mecanismul de preț fix, iar alte 33,25 MW în baza prevederilor fostei Legi privind energia regenerabilă.

În același timp, cea mai mare parte a capacităților – 639,87 MW sau 57% din total – aparține producătorilor care își comercializează energia pe piața liberă. Este vorba despre 393,06 MW de instalații fotovoltaice, 228,99 MW eoliene, 16,50 MW hidro și 1,32 MW pe biogaz.

O dezvoltare rapidă este înregistrată și pe segmentul stocării energiei. La sfârșitul lunii august erau racordate la rețele 15 unități de stocare, cu o capacitate cumulată de 242,85 MWh. Acestea dispun de o putere de injecție de 208,31 MW și de o putere de extragere de 94,83 MW.

#vint #soare #Energie