Tren cu 120 km/h în Moldova. Unde și când se vor atinge aceste viteze

Acest tronson de viteză înaltă cu ecartament european (Chișinău-Ungheni n.a) este un proiect de importanță națională. Or, astfel de proiecte durează între 7 și 10 ani. Respectiv, dacă începem acum, deja am început lucru trebuie să adăugăm la 2024, 10 ani. Asta înseamnă că dacă noi ne mișcăm cu vitează, în anul 2030-2034 va trebuit deja să acest tronson făcut. Bugetul unui astfel de proiect depășește 1 miliard de euro, a declarat în cadrul emisiunii „Puncte de reflecție” de la Vocea Basarabiei.

Vorbim de transportul de marfă și călători care duce spre România. Și aici este evident că de la Chișinău la Ungheni trebuie să avem un tronson cu ecartament european de viteză înaltă și poate până la Odesa. Deja avem studiul de prefezabilitate comandat de Comisia Europeană, care arată importanța și necesitatea acestui tronson.

Totodată, ministrul Spînu a spus că, deocamdată nu există necesitatea schimbării întregului ecartament al căilor ferate din Republica Moldova.

„Atunci când vorbim de schimbarea ecartamentul în întregime, trebuie să vedem care este rețeaua și pentru ce folosim transportul feroviar. De exemplu, dacă vorbim de transportul feroviar pentru mărfuri atunci nu este logic să fie schimbat ecartamentul pentru Moldova fără ca și Ucraina să îl schimbe, dacă ne uităm pe hartă, tot transportul de mărfuri se duce la sud în porturile din Ucraina, Giurgiulești și Galați. Iar în toate aceste puncte există ieșire spre ecartament larg”, a punctat Spînu.

În prezent este reabilitat tronsonului de cale ferată ”Tighina-Basarabeasca-Giurgiulești” cu o lungime de 233 km și care urmează a fi dat în exploatare în anul 2025. Costul total este de 113 milioane de euro.

În Republica Moldova va fi reabilitat un segment de 400 de km – Vâlcineț — Ocnița — Bălți — Ungheni — Chișinău — Căinari. Calea ferată va fi reabilitată până la sfârșitul anului 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#moldpva #viteza #CFM #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.