Grecia anunță extravaganta "taxa de climă": 10 euro pe noapte la cinci stele. Care e taxa pentru unitățile mai ieftine

Autoritățile din Grecia au decis taxarea suplimentară a turismului în 2024, urmând ca veniturile obținute să fie folosite pentru finanțarea ajutorului în caz de dezastre naturale.

Grecia a avut un an tumultuos, cu incendii devastatoare în păduri și inundații care au luat numeroase vieți și au cauzat pagube masive.

Începând cu 2024, turiștii care își planifică o călătorie în Grecia vor trebui să scoată mai mulți bani din buzunar din cauza creșterii taxei de turism pentru toate tipurile de cazare din țară.

Fosta dare cerută turiștilor de statul elen până la sfârșitul anului 2023 a fost înlocuită din ianuarie 2024 cu „taxa de climă” pentru finanțarea reconstrucției zonelor afectate de ravagiile naturale.

Mulți operatori turistici din Grecia numesc noua impunere „taxa pentru rezistență la schimbările climatice”.

Valorile precizate mai jos sunt valabile pentru o cameră/pe noaptea de cazare. Taxa nu este inclusă în pachetele turistice vândute în țările de origine ale vizitatorilor. Banii trebuie achitați direct la unitatea de cazare din Grecia, în momentul instalării turiștilor, în funcție de durata șederii.

Guvernul grec se așteaptă ca această creștere să aducă venituri suplimentare de până la 300 de milioane de euro în 2024.

Noua taxă de cazare impusă de guvernul grec a intrat în vigoare în ianuarie 2024 ca parte a planurilor de finanțare a eforturilor de reconstrucție în urma incendiilor de pădure și inundațiilor grave.

Taxa este sezonieră, având efect doar în lunile aglomerate pentru turism, între martie și octombrie.

Taxele nu vor fi incluse în prețurile comunicate de operatori și agenții de turism și trebuie plătite local.

Președintele Asociației Panhelenice a Hotelierilor, Grigoris Tasios, a exprimat îngrijorări că creșterea taxei ar putea descuraja turiștii să viziteze Grecia și, în final, ar putea afecta veniturile, scrie greekreporter.com.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxa #turism #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.