Bulgaria a renunțat la petrolul lui Putin. Cumpără din Kazahstan, Irak și Tunisia, în prima lună din 2024

Bulgaria a înlocuit importurile de petrol rusesc cu ţiţei provenit din Kazahstan, Irak şi Tunisia, în prima lună a acestui an, informează Reuters, pe baza analizei datelor LSEG şi discuţiilor cu traderii, citat de Agerpres.

Bulgaria beneficiază de o excepţie de la embargoul impus de Uniunea Europeană, care îi permite să continue să importe ţiţei rusesc, prin intermediul tancurilor petroliere, în anul 2024. Însă, ţara vecină a decis să restricţioneze exporturile pentru toate produsele rafinate realizate din ţiţei rusesc, începând din această lună, ceea ce face practic imposibil pentru singura rafinărie din Bulgaria să proceseze în continuare ţiţei rusesc şi, de asemenea, a decis să înceteze complet importurile de petrol rusesc din luna martie.

Bulgaria importă petrol pentru a alimenta rafinăria de la Burgas, care are o capacitate de 190.000 de barili pe zi şi este operată de grupul petrolier rus Lukoil. Pe ansamblul anului 2023, Bulgaria a fost al patrulea mare cumpărător de ţiţei rusesc prin intermediul tancurilor petroliere, achiziţionând peste 100.000 de barili pe zi.

Însă, în ianuarie, nicio livrare de petrol din Rusia nu este programată să ajungă în portul Burgas. În condiţiile în care Lukoil nu îşi mai poate aproviziona rafinăria de la Burgas cu propriul său ţiţei de tip Urals, grupul rus trebuie să utilizeze ţiţei din altă parte, ceea ce duce la creşterea costurilor de operare pentru această rafinărie. Profitabilitatea rafinăriei de la Burgas este afectată şi de o taxă de 60% impusă de Guvernul de la Sofia pentru profiturile rafinăriei.

Datele LSEG analizate de Reuters arată că, în luna ianuarie, rafinăria de la Burgas urmează să ajungă la două livrări de 70.000 de tone de ţiţei de tip KBECO din Kazahstan, o livrare de 76.000 de tone de ţiţei de tip Basrah Light, una de 50.000 de tone de ţiţei CPC Blend şi 33.000 de tone de ţiţei din Tunisia.

Traderii susţin că petrolul KBECO, un ţiţei din Kazahstan exportat prin intermediul porturilor ruseşti şi a cărui calitate este comparabilă cu petrolul rusesc Urals, este cel mai probabil înlocuitor pentru petrolul rusesc în Bulgaria, însă traderii atrag atenţia asupra faptului că oferta de ţiţei KBECO este limitată, iar preţul este semnificativ mai mare decât cel al petrolului Urals.

Rafinăria de la Burgas este concepută pentru a procesa ţiţei Urals şi în prezent poate funcţiona numai pe bază ţiţei „acru” (sour), cu concentraţie de sulf de peste 0,5%, care este mai dificil de obţinut şi mai scump în UE, susţin traderii.

„Piaţa pentru ţiţeiul sour în Europa este una redusă pentru că nu există livrări disponibile de petrol Urals sau din Kurdistan”, a precizat un trader consultat de Reuters.

Exporturile de petrol din regiunea Kurdistan din Irak sunt suspendate începând din primăvara lui 2023.

Grupul petrolier rus Lukoil a anunţat anul trecut că îşi va revizui strategia cu privire la activele sale din Bulgaria şi ar putea lua în considerare o eventuală vânzare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #Bulgaria #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Calea Ferată din Moldova a decis să demonstreze că viitorul transportului feroviar există și că, uneori, începe cu o plimbare de probă până la Sîngera. Întreprinderea, care încearcă să se redreseze după ani de pierderi și datorii de peste 1,4 miliarde de lei, a testat vineri, 13 noiembrie, o nouă rută feroviară Strășeni–Chișinău–Revaca–Sîngera. La bordul trenului diesel modernizat s-au aflat inclusiv vicepremierul Vladimir Bolea și directorul CFM, Serghei Cotelinic, semn că evenimentul a fost unul important, chiar dacă deocamdată vorbim doar despre o cursă de testare.

Potrivit comunicatului oficial, trenul a fost pregătit de specialiștii Depoului Chișinău, iar noua conexiune ar urma să le ofere locuitorilor din localitățile de pe traseu o alternativă la transportul rutier. Cu alte cuvinte, CFM vrea să-i convingă pe moldoveni că trenul nu este doar un mijloc de transport din amintirile copilăriei, ci poate deveni o opțiune pentru deplasările zilnice la serviciu sau la studii.

Marea atracție a proiectului este legătura cu Aeroportul din Chișinău. Există însă un mic detaliu: trenul nu va ajunge chiar la terminal. Pasagerii vor coborî la Revaca, de unde vor continua călătoria cu transport rutier până la aeroport. Așadar, cine visează să coboare din vagon direct la ghișeul de check-in va mai avea nevoie de puțină răbdare și de încă un mijloc de transport.

Autoritățile promit că această combinație dintre tren și transportul rutier va permite evitarea ambuteiajelor și reducerea timpului de deplasare. În plus, în apropierea stațiilor urmează să fie amenajate parcări, astfel încât pasagerii să poată veni cu automobilul personal pentru a-l lăsa acolo și a continua călătoria cu trenul. Practic, pentru a circula mai puțin cu mașina, unii călători vor trebui mai întâi să ajungă cu mașina la gară.

Dar orice început feroviar vine și cu un sacrificiu. Pentru lansarea noii conexiuni, CFM intenționează să scoată din circulație trenul diesel Chișinău–Ungheni. Compania invocă numărul redus de pasageri și costurile ridicate de exploatare. Astfel, în timp ce locuitorii din Strășeni și Sîngera ar putea primi o nouă opțiune de transport, pasagerii de pe ruta Ungheni–Chișinău riscă să rămână fără cursa existentă. Un tren apare în grafic, altul dispare.

Experimentul vine într-un moment în care CFM încearcă să-și reconstruiască imaginea și finanțele. Compania a raportat un rezultat financiar pozitiv de 22,7 milioane de lei pentru primele nouă luni ale anului 2026, după pierderi de 320 de milioane de lei în 2024 și 85 de milioane de lei în 2025.

Totuși, în spatele revenirii pe profit se află datorii de aproximativ 1,45 miliarde de lei, potrivit datelor prezentate anterior în Parlament. Din acestea, peste un miliard de lei reprezintă obligații externe, aproape 249 de milioane de lei sunt datorii față de bugetul public, iar alte 186 de milioane de lei constituie datorii comerciale.

Prin urmare, rezultatul pozitiv din primele nouă luni reprezintă doar aproximativ 1,6% din valoarea acestor obligații. Altfel spus, CFM a reușit să pună locomotiva redresării în mișcare, dar vagoanele datoriilor rămân extrem de grele.

Deocamdată, întreprinderea nu a anunțat data lansării curselor regulate pe noul traseu, frecvența acestora, durata călătoriei sau prețul biletelor. Prin urmare, pasagerii mai au de așteptat până vor afla dacă alternativa feroviară va fi într-adevăr mai rapidă și mai avantajoasă decât transportul rutier.

Cert este că, după ani de probleme financiare, CFM încearcă să pună din nou transportul de pasageri pe șine. Iar dacă experimentul va reuși, poate că într-o bună zi moldovenii vor putea ajunge cu trenul până la aeroport, nu doar în apropierea lui. Până atunci, important este ca trenul spre Sîngera să nu rămână doar o frumoasă excursie oficială.