VIDEO Imagini dramatice! Avioanele ies de pe pistele de aterizare. Piloții se plâng de aerodromurile proaste din Rusia

Avioanele din Rusia au început să iasă sistematic de pe pistă, iar piloții se plâng masiv de starea nesatisfăcătoare a aerodromului din aeroporturi, scrie The Moscow Times.

Cel mai recent incident a avut loc la începutul acestei săptămâni. În imaginile video se vede cum o aeronavă Tu-204 cu 17 tone de colete Russian Post și mărfuri care ieșeau de pe pistă în orașul Mirny (Yakutia). Potrivit canalului Aviatorschina, coeficientul de frecare abia a atins nivelul minim acceptabil de 0,3.

Plângeri masive cu privire la pistele de aterizare sunt de la piloții Aeroflot. Compania a înregistrat o creștere a numărului de rapoarte de la piloți cu privire la pregătirea nesatisfăcătoare a aerodromurilor, ceea ce poate duce la derapaje de pe aerodrom și la deteriorarea părților laterale, potrivit unui mesaj al directorului operațiunilor de zbor al Aeroflot, Igor Burykin.

O listă cu aeroporturile cu probleme a fost deja întocmită – piloții ar trebui să fie atenți când aterizează în Khabarovsk, Ufa, Khanty-Mansiysk și Chelyabinsk.

În ultima lună, au mai fost cel puțin patru cazuri de avioane care au ieșit de pe piste.

Pe 12 ianuarie, un avion de pasageri al companiei Arctic Airlines Yak-42 a ieșit de pe pista aerodromului Arkhangelsk și a paralizat temporar activitatea.

În Norilsk, pe 9 ianuarie, un Boeing 737-800 Nordstar Airlines a derapat de pe pistî aterizare. Opera un zbor din Krasnoyarsk cu 169 de pasageri la bord.

Un alt incident a avut loc pe 15 decembrie pe aeroportul Ossora (Kamchatka). Avionul Yak-40 cu șase persoane la bord a ieșit de pe pistă, a informat procuratura pentru transporturi din Orientul Îndepărtat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.