Imperiul imobiliar din Franța al oligarhului Plahotniuc. Cum arată

Procurorii anticorupție din Republica Moldova, în colaborare cu ofițerii din cadrul Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) a Centrului Național Anticorupție, au efectuat percheziții în mai multe proprietăți imobiliare deținute în Franța de către oligarhul Vladimir Plahotniuc, aflat în prezent în urmărire internațională în legătură cu dosarul „Frauda Bancară”.

Acțiunile desfășurate în perioada 9-11 ianuarie 2024 au vizat trei bunuri imobile din departamentul Haute-Savoie, în orașul Sciez și localitățile Combloux, Chamonix Mont-Blanc, Sallanches și Douvaine. Aceste acțiuni au fost parte a eforturilor de investigație referitoare la presupusa implicare a lui Plahotniuc în sustragerea echivalentului a aproximativ un miliard de dolari din băncile moldovenești în perioada 2012-2014, conform dosarului „Frauda Bancară”.

Procuratura Anticorupție din Republica Moldova a obținut autorizație de la judecătorii de instrucție francezi pentru a efectua percheziții, audierea martorilor și aplicarea sechestrului asupra bunurilor în Franța. Acțiunile au vizat trei proprietăți, identificate prin schimbul de informații și coordonarea cu autoritățile franceze.

În comunicatul emis de șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, se menționează că au fost depistate mai multe bunuri care ar aparține lui Plahotniuc, inclusiv un apartament și o vilă pe malul lacului Lèman. Aceste bunuri au fost puse sub sechestru în vederea investigației.

Acțiunile au inclus și ridicarea a 92.000 de euro și 3.000 de franci elvețieni, alături de suporturi tehnice, telefoane și documente care vor fi cercetate în cadrul cauzei penale. Mai mult, procurorii au confiscat documente care ar putea conține informații despre alte bunuri imobile și mobile ce ar aparține familiei Plahotniuc, inclusiv o vilă din Elveția.

Oamenii legii au identificat, printre altele, o vilă în curs de reconstrucție și o cabană tradițională în apropierea munților Alpi, toate presupuse a fi deținute de familia lui Plahotniuc. Acțiunile de percheziție au fost urmate și de audierea martorilor care au indicat că beneficiarul efectiv al acestor bunuri este fostul lider al Partidului Democrat din Moldova.

Vladimir Plahotniuc este pe lista persoanelor sancționate de Uniunea Europeană, Marea Britanie, Statele Unite și Canada, iar mandatul de arestare pe numele său a fost emis în contextul dosarului „Frauda Bancară”. Procurorii și ofițerii din Republica Moldova au călătorit în Franța pentru a participa la procedurile desfășurate, iar investigația continuă pentru adunarea de probe în acest caz complex.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobile #Plahotniuc #Franta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.