În capul celor de la Davos bântuie iar o pandemie

21 Ian. 2024, 08:51
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Ian. 2024, 08:51 // Actual //  bani.md

Cei mai importanți lideri din lume s-au reunit la întrunirea anuală de la Davos a Forumului Economic Mondial pentru a discuta despre „Boala X”, un virus ipotetic de 20 de ori mai letal decât Covid-19.

Deși un astfel de virus nu există în prezent, cercetătorii și experții solicită întocmirea unui plan de acțiune pentru combaterea unei astfel de amenințări și pregătirea sistemului medical în cazul izbucnirii unei pandemii, perspectivă care ar putea fi mai apropiată decât ne așteptăm, a spus un expert pentru CBS News.

„Există tulpini de virusuri cu rate de mortalitate foarte mari care ar putea dezvolta capacitatea de a se transmite eficient de la om la om”, a spus Dr. Amesh Adalja, de la Centrul Johns Hopkins pentru Securitatea Sănătății.

Ce este „Boala X”

În 2022, Organizația Mondială a Sănătății a invitat 300 de cercetători să analizeze 25 de familii de virusuri și bacterii pentru a întocmi o listă de patogeni despre care se crede că au potențialul de a face ravagii și care ar trebui studiați mai mult. Pe listă a fost inclusă și „Boala X”, recunoscută de OMS pentru prima oară în 2018.

Potrivit organizației, Boala X reprezintă „înțelegerea faptului că o epidemie internațională serioasă ar putea fi provocată de un patogen necunoscut”.

Covid-19 ar putea fi „prima Boală X”, iar oamenii de știință și experții învață în mod activ din acea experiență, a spus miercuri, la Davos, Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS.

De unde ar putea veni pericolul

Patogenul letal, care poate veni sub forma unui virus respirator, ar putea circula deja la speciile animale și încă nu are capacitatea de a se transmite la om.

„Ar putea fi la lilieci, precum Covid-19, ar putea fi la păsări, ca gripa aviară, sau ar putea fi ceva de la alt tip de animale, porcine, de exemplu. Este vorba într-adevăr de acea interfață dintre oameni și animale, în care au loc interacțiuni, pe care aceste tipuri de virusuri obțin un punct de sprijin”, a spus Dr. Amesh Adalja.

„Dacă ne-am descurcat atât de rău cu Covid-19, vă puteți imagina cât de rău am face-o cu ceva de genul unei epidemii ca în 1918″, a spus Adalja, făcând trimitere la pandemia de gripă care a ucis în 1918 aproximativ 50 de milioane de oameni în întreaga lume, potrivit Cleveland Clinic.

Din acest motiv, experți din întreaga lume au început să lucreze la un plan eficient de pregătire pentru cel mai rău scenariu. Ghebreyesus a spus că un sistem de avertizare timpurie și un plan pentru infrastructura sanitară, care a fost suprasolicitată în timpul pandemiei de Covid-19, ceea ce a dus la multe decese, ar putea ajuta în eventualitatea apariției „Bolii X”.

„Fie în sistemele de sănătate, fie în sectorul privat de cercetare și dezvoltare, ne putem pregăti pentru asta”, a spus directorul OMS.

O altă lecție importantă de extras din experiența Covid-19 este importanța transparenței, a subliniat Adalja.

„Cred că ceea ce vedem acum este această neîncredere între medicii de boli infecțioase, practicienii din domeniul sănătății publice și publicul larg, pentru că s-au amestecat politicienii în asta. E posibil ca oamenii să nu fie receptivi la acțiunile de protecție care sunt recomandate de oficialii din sănătatea publică”, a explicat el.

Ghebreyesus a spus că OMS, în parteneriat cu alte organizații mondiale, au stabilit deja inițiative pentru pregătirea în caz de epidemie sau pandemie. Aceste eforturi includ fondul de pandemie pentru a ajuta cu resurse țările, centrul de transfer de tehnologie a vaccinului ARNm pentru a asigura echitatea distribuirii vaccinurilor către țările cu venituri mici și centrul de informații despre pandemii și epidemii pentru a îmbunătăți supravegherea prin colaborarea între state.

Cum se pregătesc experții

Dacă vom fi nepregătiți, o maladie de proporțiile „Bolii X” ar putea provoca mult mai multe pierderi decât Covid-19, care a ucis peste 7 milioane de oameni, avertizează OMS.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

20 Sept. 2026, 09:49
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Sept. 2026, 09:49 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Băncile din Republica Moldova au acordat în luna august 2026 credite noi în valoare totală de 7,24 miliarde de lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei. Aproape două treimi din finanțări, 64,4%, au fost contractate de mediul de afaceri, iar 35,6% au revenit persoanelor fizice.

Raportat la volumul total, companiile și persoanele care desfășoară activități economice au atras aproximativ 4,66 miliarde de lei, în timp ce populația a contractat credite de circa 2,58 miliarde de lei.

Cea mai importantă categorie din sectorul de afaceri este cea a societăților comerciale nefinanciare. Acestea au contractat în august credite noi în lei în valoare de 2,359 miliarde de lei, la o rată nominală medie a dobânzii de 8,58%. În valută, volumul împrumuturilor a ajuns la 1,617 miliarde de lei, iar dobânda medie a fost de 5,02%.

Instituțiile din mediul financiar nebancar au accesat credite de 320 milioane de lei în moneda națională, la o dobândă medie de 8,32%, și echivalentul a 107 milioane de lei în valută, la o rată de 5,55%.

În cazul persoanelor fizice care practică activitate economică, creditele noi în lei au însumat 75 milioane de lei, la o dobândă medie de 9,41%. Creditele în valută au fost de aproximativ 2 milioane de lei, cu o rată nominală de 6,01%.

Pe segmentul populației, creditele de consum au rămas cele mai importante ca volum. În august, persoanele fizice au contractat asemenea împrumuturi în lei de 1,572 miliarde de lei, la o dobândă medie de 10,96%.

Creditele imobiliare noi au însumat 975 milioane de lei, iar rata nominală medie a dobânzii a fost de 8,07%.

Datele BNM arată că, în structura creditelor de consum și imobiliare acordate în lei, cea mai mare pondere au avut-o împrumuturile de consum cu maturitatea între doi și cinci ani. Acestea au totalizat 1,403 miliarde de lei și au fost acordate la o dobândă medie de 10,88%.

Creditele de consum cu termen de până la 12 luni au însumat 58 milioane de lei, la o rată medie de 11,25%, iar cele cu maturitatea între unu și doi ani au ajuns la 84 milioane de lei, cu o dobândă de 10,82%.

Cele mai scumpe au fost creditele de consum cu termen de peste cinci ani: volumul acestora a fost de 26 milioane de lei, iar rata nominală medie a dobânzii a urcat la 14,79%.