Declarația de avere a lui Putin, publicată. Proprietățile şi banii strânși de candidatul la prezidențiale

31 Ian. 2024, 11:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Ian. 2024, 11:00 // Actual //  bani.md

Declarația de avere a lui Vladimir Putin a fost făcută publică de Comisia Electorală Centrală (CEC). Liderul de la Kremlin este candidat înregistrat la viitoarele alegeri prezidențiale din Rusia.

Declarația de avere a lui Vladimir Putin a fost făcută publică de Comisia Electorală Centrală (CEC).  Suma totală a venitului său din ultimii șase ani s-a ridicat la 67.591.875 de ruble. Banii provin din salariul prezidențial, veniturile din depozite bancare, valori mobiliare, precum și din pensii, inclusiv pensii militare, și din vânzarea de proprietăți.

Alegerile prezidențiale din Rusia de anul acesta vor avea loc pe parcursul a trei zile, între 15 și 17 martie. În acest scop a fost făcută şi declarația de avere. Pe 22 ianuarie, Putin a depus semnăturile la Comisia Electorală Centrală. Pe data de 29 ianuarie, CEC l-a înregistrat ca viitor candidat pe Vladimir Putin. Mai trebuie menţionat că decizia a fost luată în unanimitate.

Declarația de avere a lui Putin: venituri de în jur de 700.000 de euro

CEC a publicat declarația de avere a lui Vladimir Putin, înaintea alegerilor prezidențiale din luna martie. Conform datelor oficiale, pe parcursul a șase ani, din 2018 până în 2022, Putin a câștigat în jur de 67.591.875 de ruble. Mai exact, aproximativ 700.000 de euro.

Declarația de avere mai indică următoarele:

1 apartament – 77 mp. în Sankt Petersburg;

1 garaj – 18 mp în Sankt Petersburg,

3 autoturisme – GAZ M21, 1960, GAZ M21, 1965, Niva, 2009,

remorcă auto „Skif”, 1987

Vladimir Putin mai are zece conturi bancare care conțin 54.416.604,52 ruble și 230 de acțiuni la PJSC Bank St. Petersburg. Prețul unei acțiuni la Bursa din Moscova este de 280,49 ruble. Mai are un apartament în Moscova de 153,7 mp.

Conturile bancare ale liderului de la Kremlin au scăzut

În șase ani, numărul conturilor bancare înregistrate pe numele lui Putin a scăzut de la 13 la 10. În același timp, suma economiilor de pe acestea a crescut de aproape patru ori. Mai exact, de la 13,8 milioane de ruble la 54,4 milioane (în jur de 550.000 de euro).

După cum a declarat Alexandra Suvorova, secretara de presă a campaniei lui Vladimir Putin, pentru Kommersant, venitul total al candidatului pe șase ani este format în principal din salariul său de președinte pentru această perioadă. În plus, în 2017, a fost vândut un teren aflat în apropierea Moscovei.

„Valoarea economiilor unui candidat este proporțională cu veniturile sale. Trebuie ținut cont de faptul că funcția de președinte al Federației Ruse presupune că ești susținut de stat, ceea ce îți permite să economisești bani”, a declarat Alexandra Suvorova.

Ce spun rivalii lui Putin despre declaraţia de avere

Rivalii lui Putin nu cred în declaraţia de avere. Aceştia spun că în realitate, Vladimir Putin ar fi mult mai bogat. Averea sa fiind estimată la multe miliarde de dolari. Opozantul Alexei Navalnîi, încarcerat, a publicat o investigație despre palatul deținut de Putin în apropiere de localitatea rusească Gelendjik, pe malul Mării Negre.

Acesta spunea că este „cel mai scump palat din lume”. Este un complex care se întinde pe aproximativ 7.800 de hectare, „de 39 de ori mai mare decât statul Monaco”. Potrivit lui Navalnîi au fost cheltuite 100 de miliarde de ruble (1,12 miliarde euro) pentru construirea acestui complex. Oficial, complexul este proprietatea FSB, serviciul secret rusesc. Kremlinul a negat permanent informațiile. Mai mult, Navalnîi a afirmat că iahtul Șeherezada, evaluat la 700 de milioane de dolari, ar fi tot al lui Vladimir Putin şi nu ar fi singurul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!