Majorarea pensiilor, incertă! Șefa CNAS așteaptă girul Ministerului Muncii

Șefa Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS), Elena Țîbîrnă, a adus incertitudine în ceea ce privește o posibilă majorare semnificativă a pensiilor pentru pensionarii din Republica Moldova în acest an. În cadrul unei emisiuni televizate la TV8, Țîbîrnă a declarat că situația va fi clarificată în luna martie, când se va lua o decizie cu privire la acest aspect.

Potrivit șefei CNAS, legislația curentă prevede o majorare a pensiilor în funcție de procentul creșterii Produsului Intern Brut (PIB), iar 50% din acest procent de creștere se aplică la pensia medie pe țară. Elena Țîbîrnă a subliniat că așteaptă informații de la ministerul de resort cu privire la creșterea PIB-ului în comparație cu anul precedent.

Până în prezent, nu se cunoaște cu exactitate dacă pensionarii vor beneficia de o majorare semnificativă a pensiilor în acest an. Cu o pensie medie pe țară de 3683 de lei, conform șefei CNAS, așteptările și incertitudinile privind veniturile pensionarilor rămân în atenție.

Decizia finală cu privire la majorarea pensiilor va fi luată în luna martie, moment în care se va ține cont de evoluția PIB-ului și de prevederile legislative existente. Această situație adaugă o doză de așteptare și incertitudine în rândul pensionarilor, care vor fi atenți la decizia autorităților pentru a-și planifica bugetele lunare și cheltuielile viitoare.

În Republica Moldova vârsta de pensionare pentru bărbați este de 63 de ani, iar pentru femei – 60 de ani și șase luni. Statisticile arată că în medie, moldovenii nu mai trăiesc suficient pentru a încasa banii opriți de stat pentru pensie și primesc pensie în jur de 10 ani după ce își încetează activitatea.

La începutul lunii octombrie 2023, în Republica Moldova erau 675,6 mii de pensionari, cu 303 mai puține persoane decât acum un an. Potrivit datelor CNAS, majoritatea covârșitoare a pensionarilor (529,4 mii persoane) primesc pensie pentru limită de vârstă (în medie circa 3.680 lei), iar 99,3 mii – pensie de invaliditate (2.446 lei). Cele mai mari pensii – peste 14.631 de lei – le au „anumite categorii de lucrători ai aviației civile” (448 de persoane).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#majotrare #pensii #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Specialiştii au stabilit că aeroportul din judeţul Galaţi va avea o suprafaţă de 250 de hectare, la care se va adăuga o zonă rezervată pentru investiţii publice de aproximativ 115 hectare.

„Am reuşit, după multe luni de negocieri şi multe drumuri la Bucureşti, să trecem de o etapă foarte importantă, şi anume obţinerea acordului de la ROMATSA, de delimitare a spaţiului aerian al aeroportului. Nu a fost uşor, nu a fost simplu, însă am reuşit să deblocăm cea mai complicată parte din acest moment, astfel încât să putem continua studiile şi expertizele, aeroportul urmând să fie construit pe un teren aflat între Braniştea, Slobozia Conachi şi Tudor Vladimirescu. Este un proiect extrem de important, aşteptat de milioane de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea şi Bârlad, precum şi din zona raionului Cahul. Cert este că aeroportul nu a fost uitat sau abandonat. Mergem înainte şi lucrăm intens”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

Autorităţile au mai anunţat că aeroportul va prelua din identitatea oraşului, prin amenajarea unei zone de promenadă asemănătoare cu Faleza Dunării din Galaţi. Aeroportul va fi construit după un concept ecologic, cu multă vegetaţie pe faţade şi la interior, şi cu tehnologii de ultimă generaţie, pentru un consum redus şi emisii poluante cât mai scăzute. Totodată, va fi singurul aeroport din România cu un spaţiu expoziţional, în care pasagerii vor putea admira diferite expoziţii şi vor putea participa la o multitudine de evenimente culturale.

Conform proiectului, Aeroportul Internaţional Galaţi-Brăila este prevăzut cu un terminal de pasageri, cu o suprafaţă desfăşurată de 28.500 de mp, şi un terminal cargo, cu o suprafaţă de aproximativ 5.500 de mp. Pentru eficienţă maximă, turnul de control va fi unul integrat în cadrul terminalului de pasageri, care va avea 9 porţi de îmbarcare. Pista de decolare şi aterizare va avea o lungime de 3.500 de metri, la fel ca aeroporturile din Otopeni, Timişoara şi Constanţa.

„Practic, pe această pistă vor putea decola şi ateriza toate tipurile de avioane comerciale. Am finalizat deja o parte din studiile necesare, lucrăm la altele, unele necesitând multe luni de colectare a datelor şi de analiză a lor, iar în paralel analizăm toate sursele de finanţare, astfel încât după finalizarea studiului de fezabilitate să putem demara licitaţia pentru construirea aeroportului. Lucrăm în echipă, alături de colegii de la Consiliul Judeţean Brăila, astfel încât acest important obiectiv de investiţii, care ar dezvolta major întreaga zonă, să devină realitate”, a precizat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Specialiştii au inclus în proiect numeroase echipamente, sisteme şi instalaţii precum panouri fotovoltaice, instalaţii inteligente de iluminat, staţii de încărcare a autoturismelor electrice, sistem de supraveghere şi analiză video pe bază de inteligenţă artificială (detecţia bagajelor abandonate sau a vehiculelor care se deplasează în sens greşit), sistem de supraveghere a pistei (detectare prezenţă umană sau vehicul), echipament de ultimă generaţie de scanare a bagajelor de cabină (va permite păstrarea în bagaj a laptop-urilor), porţi automate de verificare a cărţilor de îmbarcare şi sistem de automatizare a zonei tehnice”.