Ipoteca bate la buzunar: rata medie a trecut de 8%

21 Aug. 2025, 08:14
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
21 Aug. 2025, 08:14 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În luna iulie 2025, volumul creditelor noi acordate de băncile comerciale a constituit 7,01 miliarde lei, în creștere cu 0,9% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Ponderea cea mai mare, de 76%, revine creditelor în moneda națională, care au însumat 5,33 miliarde lei, cu 1,4% mai mult decât în iunie. Cele mai solicitate au fost creditele cu termene între 2 și 5 ani, care au reprezentat 54,9% din total.

Persoanele fizice au contractat credite în valoare de 2,6 miliarde lei, în creștere cu 4,3% față de luna precedentă. Din acestea, 62,6% au fost destinate consumului, iar 37,1% pentru achiziții imobiliare. Creditele de consum, în special în lei și pe termene 2–5 ani, au însumat 1,43 miliarde lei, iar creditele ipotecare au reprezentat mai mult de o treime din total. Rata medie la creditele de consum în lei a urcat la 10,95% (+0,17 p.p.), iar cea la împrumuturile imobiliare a ajuns la 8,25% (+0,90 p.p.).

Împrumuturile contractate de persoane juridice au scăzut cu 0,9% față de iunie. Cea mai mare parte, 93,5%, a revenit societăților comerciale nefinanciare, care au atras 57,9% din totalul creditelor noi. Rata medie a dobânzii la creditele în lei pentru agenți economici a urcat la 8,72% (+0,15 p.p.), în timp ce la cele în valută s-a redus la 5,13% (–0,07 p.p.).

În ansamblu, dobânda medie la creditele noi în lei s-a situat la 9,35%, iar la cele în valută la 5,13%.

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.