Topul celor mai săraci președinți din Europa

31 Ian. 2024, 11:13
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Ian. 2024, 11:13 // Actual //  bani.md

S-a realizat o listă cu cei mai slab plătiți președinți din Europa, comparându-le salariile cu venitul mediu din țările lor respective.

A fost alcătuită o listă a celor mai puțin bine plătiți președinți din Europa. Salariul lui Klaus Iohannis, președintele României, în anul 2023, era estimat la 60.142 de euro brut. În noiembrie 2023, s-a făcut cunoscut în spațiul public faptul că șeful statului primea lunar un salariu brut de aproape 5.000 de euro, informează Journo Research.

Slovenia se află în fruntea listei cu cel mai puțin bogat șef de stat din Europa. Salariul său este apropiat de cel al unui angajat de nivel mediu din țară, cu un venit anual estimat la aproape 45.000 de euro. Pe locul doi se află președintele Ucrainei.

Președintele Bulgariei se situează în fruntea clasamentului ca fiind cel mai bogat din Europa, raportat la venitul mediu din țara sa. Potrivit presei locale, se estimează că salariul său este echivalent cu aproape 125.000 de euro pe an, ceea ce înseamnă că câștigă de 10,10 ori mai mult decât venitul mediu din Bulgaria.

În Slovacia, președintele primește aproape de 8 ori venitul mediu, adică un venit brut estimat la peste 187.000 de euro pe an. În același timp, președintele Irlandei a câștigat în 2023 de 6,9 ori mai mult decât media pe țară, totalizând peste 331.000 de euro pe an.

În medie, un președinte european câștigă 103.000 de euro pe an, aproximativ de 4 ori valoarea veniturilor medii la nivel european.

Slovenia se clasează cu cel mai sărac președinte din Europa, având un salariu aproape echivalent cu cel al unui angajat mediu în țară. Venitul anual brut este estimat la 44.701 euro, cu aproximativ 3% mai mare decât salariul mediu actual din Slovenia.

Pe locul doi se situează președintele Ucrainei, cu un salariu anual brut în 2023 de 8.134 de euro.

Urmează Serbia, cu un șef de stat care primește o compensație orară de 10,77 euro și câștigă, înainte de taxe, 20.564 euro.

Președinții Moldovei și Croației câștigă puțin mai mult decât cei menționați anterior. De asemenea, în top se află și președinții Letoniei, Finlandei și Bosniei și Herțegovinei. În Finlanda, PIB-ul pe cap de locuitor depășește media europeană, fiind de 54.507 dolari SUA.

În Bulgaria, președintele este cel mai bine plătit, cu un salariu anual de 124.658 euro (înainte de deduceri).

În Slovacia, șeful statului primește 7,78 salarii medii, în timp ce în Irlanda, președintele câștigă de 6,91 ori mai mult decât angajații full-time, estimându-se că ar fi încasat în jur de 331.470 euro pe an.

De asemenea, președinții din Elveția și Cipru se numără printre cei mai bogați. În Elveția, salariul anual înainte de impozitare se ridică la 285,46 euro. Președintele Klaus Iohannis are un salariu brut estimat la 60.142 euro pentru anul 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.