Rușii, dependenți de somnifere după începutul războiului din Ucraina. Achizițiile au ajuns la 33,5 milioane de euro

De la începutul războiului din Ucraina, rușii și-au crescut considerabil achizițiile de somnifere, pe bază de melatonină, fără prescripție medicală. În 2022, 6 milioane de pachete de astfel de medicamente au fost vândute în țară pentru 3 miliarde de ruble (echivalentul a 30,5 milioane de euro) față de 4,9 milioane până la 2,4 miliarde în 2021. Anul trecut, farmaciile au atins recordul ultimilor cinci ani pentru vânzările de astfel de medicamente – un total de 6,7 milioane de pachete au fost vândute pentru 3,3 miliarde de ruble (echivalentul a 33,5 milioane de euro). Astfel de date sunt cuprinse într-un raport al agenției de marketing DSM Group, scrie Vedomosti.

Drept urmare, în aproape doi ani de război în Ucraina, rușii au achiziționat 12,7 milioane de pachete de somnifere, în timp ce în cei trei ani anteriori (din 2019 până în 2021) au fost vândute 10,6 milioane de pachete.

Medicii prescriu adesea medicamente cu melatonină pacienților cu diverse tulburări de somn, deoarece această substanță activă nu provoacă reacții adverse grave, spune Valeria Polyakova, neurolog la grupul de companii BestDoctor. Potrivit ei, vânzările record de medicamente cu melatonină pot fi explicate și prin disponibilitatea lor – nu sunt medicamente eliberate pe bază de rețetă.

Concomitent cu creșterea cererii pentrue somnifere, rușii și-au crescut cheltuielile și pentru antidepresive – în cele nouă luni ale anului 2023.Astfel, cetățenii au cheltuit cu 5 miliarde de ruble pentru ele, sau cu 70% mai mult decât în aceeași perioadă cu un an mai devreme, Centrul pentru Dezvoltarea Avansată. Tehnologii calculate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#somnifere #ruși #achizitii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.