VIDEO Reinvent Moldova: Olesea Gălușcă deschide seria cu o perspectivă inovatoare asupra industriilor creative

02 Feb. 2024, 17:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Feb. 2024, 17:09 // Actual //  bani.md

Primul episod al emisiunii „Reinvent Moldova”, difuzată la RLIVE TV în fiecare zi de marți de la 15:30 și prezentată de Otilia Cotruța, consultant PR și Comunicare, a adus în prim-plan o viziune îndrăzneață asupra viitorului Republicii Moldova prin intermediul industriilor creative. Aceasta a fost prezentată de Olesea Gălușcă, Manageră Industria Creativă, Proiectul Tehnologiile Viitorului. Discuția a oferit o radiografie detaliată a sectorului creativ moldovenesc, un domeniu în plină expansiune care promite să redefinească economia și identitatea țării din aspectul recunoașterii potențialului economic. Interviul va fi redifuzat sâmbătă, la 09:00, iar duminică, începând cu ora 15:00.

Republica Moldova, odată cunoscută mai ales pentru vinurile sale (care, de altfel, sunt din ce în ce mai recunoscute pe plan global) își croiește acum un nou drum pe harta globală prin industrii creative și servicii, produse, concurențiale pe plan internațional. De la design, media digitală și interactivă, până la producție de film și tehnologii avansate, sectorul creativ moldovenesc cunoaște o dezvoltare rapidă, susținută de liberalizarea economiei și integrarea în lanțurile valorice internaționale.
Olesea Gălușcă a evidențiat diversitatea și complexitatea serviciilor oferite în Moldova, inclusiv design de produs și identitate, vlogging, blogging, producție cinematografică, și dezvoltarea jocurilor video. Această paletă largă de servicii subliniază potențialul enorm al Moldovei de a inova și de a excela pe scena internațională.

Un punct forte al discuției a fost industria software a Moldovei, un lider în contribuția la PIB și la ocuparea forței de muncă, datorită unei forțe de muncă competitive și stimulentelor fiscale. Această performanță remarcabilă demonstrează capacitatea Moldovei de a se adapta și de a prospera într-o economie globalizată.

Centrul de excelență Artcor și MEDIACOR, primul centru de producție digital-media din țară, au fost prezentate ca exemple de infrastructuri care sprijină inovația și dezvoltarea în industriile creative. Aceste platforme oferă spații de co-working, studiouri de înregistrări, și acces la programe educaționale, stimulând astfel schimbul de idei și know-how între profesioniștii din domeniu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un proiect în plină dezvoltare, despre care  am primit mai multe detalii și despre care vom scrie separat este Muzeele Viitorului. Contribuția industriei creative la economia națională este impresionantă, cu venituri de aproape 200 de milioane de dolari în 2022 și o creștere semnificativă a numărului de companii și locuri de muncă în sector. Aceste cifre reflectă dinamismul și potențialul de creștere al sectorului în Moldova.

Prin participarea Olesei Gălușcă la „Reinvent Moldova”, telespectatorii au avut ocazia să înțeleagă mai bine cum industriile creative pot juca un rol cheie în modernizarea și internaționalizarea Moldovei. Discuția a oferit nu doar o perspectivă asupra stadiului actual al sectorului, ci și asupra viitorului promițător pe care îl poate avea Moldova prin valorificarea talentului și inovației locale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Iun. 2026, 08:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Iun. 2026, 08:54 // Actual //  Ursu Victor

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!