Cașu: O companie din Franța cu sediul într-un cămin de la Buiucani va gestiona spațiile comerciale de la aeroport

În urma alungării lui Plahotniuc din țară, un nou „investitor strategic” din Franța, cu sediul într-o cameră de cămin în Buiucani preia controlul asupra spațiilor comerciale de la Aeroportul Internațional Chișinău (AIC). Cu toate acestea, semnele de întrebare apar în legătură cu transparența și autenticitatea acestui investitor, având în vedere istoricul controversat al statului în gestionarea proiectelor similare.

În trecut, sub conducerea lui Plahotniuc, primarul suspendat Dorin Chiștoacă a fost afectat de un penal fabricat de justiția capturată, în legătură cu un „investitor” strategic pentru proiectul parcărilor cu plată în oraș. Acesta a avut sediul într-o garsonieră din Viena și a fost denunțat de comentatorul politic Ilian Cașu drept un pseudo-investitor.

Acum, cu Plahotniuc alungat din țară, un alt „investitor solid” din Franța preia controlul asupra spațiilor comerciale de la AIC. Cu toate acestea, acesta se află sub scrutiniu, având sediul într-o cameră de cămin pe strada Coca din Buiucani, într-un contrast izbitor față de „investitorul” cu parcările din Viena.

Comentatorul se întreabă acum cum va proceda justiția statului necapturat în cazul acestui nou „investitor” cu origini modeste. Oricare ar fi rezultatul, este evident că transparența și verificările riguroase sunt esențiale pentru a asigura că interesul public și integritatea proiectelor vor fi păstrate în gestionarea spațiilor comerciale de la Aeroportul Internațional Chișinău.

Anterior, Agenția Proprietății Publice anunța că scoate la licitație spațiile comerciale de la Aeroportul Chișinău, care anterior erau gestionate de către condamnatul Ilan Șor implicat în frauda bancară.

Prețul chiriei metrului pătrat pornește de la 15 euro și ajunge la 80 de euro/lună, în funcție de spațiu și amplasare. Iar potrtivit caietului de sarcini, Aeroportul Chișinău va preda spațiile în perioada 12 – 22 martie 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.