Moldova a făcut încă un pas spre consolidarea securității cibernetice: Rezultatele primului Cybersecurity Forum

Peste 1000 de participanți și peste 40 de experți în securitate cibernetică, zeci de oficiali și specialiști interesați de acest domeniu au fost parte din Moldova Cybersecurity Forum 2024. Evenimentul a fost inaugurat de prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean și de viceprim-ministrul, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, care au menționat că securitatea cibernetică a țării reprezintă o prioritate națională.

Dorin Recean, prim-ministrul Republicii Moldova: „Securitatea cibernetică devine tot mai importantă. Este timpul ca noi toți, și ca angajați în sectorul public, și ca întreprinzători, și ca angajați în sectorul privat, și ca cetățeni, să atragem tot mai mult atenția asupra acestui aspect și să investim tot mai mult în securitatea cibernetică”.

Dumitru Alaiba, viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării: „Moldova Cybersecurity Forum este un eveniment extrem de important pentru guvern, minister și, desigur, pentru întreaga societate. Avem nevoie de o economie sigură și odată cu procesul de digitalizare trebuie neapărat să avem și instituții care să asigure un nivel înalt de reziliență. De aceea, în ultima perioadă, am stabilit parteneriate importante cu prietenii noștri din afara țării și am construit două instituții noi, care vor avea rolul de a consolida securitatea cibernetică a țării”.

La forum au fost și reprezentanții principalilor parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova. Aceștia au dat asigurări că vor susține și în continuare eforturile țării noastre de a-și consolida și dezvolta securitatea cibernetică.

Kent D. Logsdon, ambasadorul SUA în Moldova: „Sub o presiune extraordinară, Moldova a ales calea reformelor și a integrării europene, demers pe care SUA îl susțin în totalitate și am văzut deja rezultate în acest sens. Pentru a proteja aceste progrese, trebuie să creștem reziliența Moldovei în fața atacurilor cibernetice și a războiului informațional declanșat de Rusia”.

Erika Hasznos, șef adjunct al Delegației UE în Moldova: „Securitatea cibernetică a Republicii Moldova necesită o atenție sporită, pentru că riscurile privind atacurile cibernetice sunt mari și trebuie să fiți pregătiți. Este foarte important că ne-am adunat aici și discutăm despre potențialele riscuri și despre cum putem să ne ajutăm reciproc, deoarece securitatea cibernetică se bazează pe cooperare și pe încredere între mai mulți actori”.

Forumul a început cu lansarea a două instituții noi – Agenția Națională pentru Securitate Cibernetică și Institutul Național de Inovații în Securitatea Cibernetică „Cybercor”. Agenția are un rol esențial în asigurarea unui mediu digital sigur, prin protejarea infrastructurii critice a statului și a societății de atacurile cibernetice. În urma unui concurs, director al Agenției a fost numit Mihai Lupașcu, care a ocupat până acum funcția de secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Mihai Lupașcu, directorul Agenției Naționale pentru Securitate Cibernetică: „Prima și cea mai importantă misiune a noastră va fi să sporim reziliența și securitatea cibernetică a Republicii Moldova. Vom fi un punct unic de contact pentru toți furnizorii de servicii critice, pentru mediul de afaceri și pentru publicul larg. Vreau să dau asigurări că vom depune toate eforturile ca să avem cea mai bună echipă și să colaborăm cu instituțiile din toată lumea, pentru a fi pregătiți de eventuale provocări și pentru a preveni atacurile cibernetice”.

Institutul Naţional de Inovaţii în Securitatea Cibernetică „Cybercor” va contribui la dezvoltarea abilităților studenților și profesioniștilor în cibernetică. Acesta se află la Universitatea Tehnică a Moldovei și dispune de laboratoare specializate în simulări de amenințări în securitate cibernetică, un centru de operațiuni de securitate cibernetică, spații tehnice, săli de pregătire și o cameră de servere cu modele de scenarii de securitate cibernetică.

„Unul dintre principalele scopuri ale Institutului va fi să consolideze și să dezvolte programul de studii în domeniul securității cibernetice. De asemenea, vom avea diferite traininguri pentru specialiștii în securitate cibernetică și pentru funcționarii publici, astfel încât să fie capabili să dezvolte noi politici în acest domeniu. Suntem siguri că „Cybercor” va fi o poveste de succes”, a spus Viorel Bostan, rectorul UTM.

Ulterior, în cadrul evenimentului au urmat mai multe paneluri de discuții și discursuri ale speakerilor internaționali, care s-au axat pe subiecte precum: amenințările cibernetice regionale, elaborarea strategiilor de securitate cibernetică, competențele esențiale într-un ecosistem cibernetic, cooperarea regională pentru o siguranță colectivă și altele.

„Deja de mulți ani, specialiștii din întreaga lume depun eforturi constante pentru a preveni atacurile cibernetice. De ce atunci încă nu am câștigat acest război? Poate fi din cauză că nu există suficiente resurse pentru centrele de securitate cibernetică, sau există o problemă de comunicare între domeniul politic și cel tehnologic, dar cel mai important este că acest domeniu este în continuă schimbare și totul e abstract. Scopul nostru acum este să implicăm și oamenii simpli în aceste eforturi, să le explicăm exact ce au de făcut pentru a fi protejați”, a specificat Laura Striegel, șefa Departamentului Relații Internaționale a Centrului pentru Securitate Cibernetică din Belgia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Printre invitații speciali ai forumului s-a numărat și Paul Tumelty, liderul regional al Mandiant, una dintre cele mai importante companii de securitate cibernetică din lume. El a vorbit despre importanța prevenirii atacurilor cibernetice și a securizării infrastructurilor critice.

„Nu o să fie un drum ușor, o să vă ia ani întregi ca să dezvoltați domeniul securității cibernetice în Moldova, dar ceea ce pot spune acum e că ați făcut pașii corecți prin lansarea celor două instituții. Acum trebuie să vă concentrați eforturile asupra creării unor echipe puternice și să stabiliți relații de colaborare cu alți actori”, a precizat Paul Tumelty, lider regional Mandiant.

Evenimentul a fost încheiat cu discuții despre noile tehnologii în sistemul educațional și rolul acestora în instruirea tinerei generații și a funcționarilor publici. Moldova Cybersecurity Forum 2024 a fost organizat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării sub egida prim-ministrului Republicii Moldova, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Universitatea Tehnică a Moldovei, cu suportul USAID și Ambasadelor Suediei și Marii Britanii la Chișinău, precum și EU Partnership Mission și e-Governance Academy.

#Securitate cibernetică #forum #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.