Realitate sumbră pentru piaţa imobiliară de pe bătrânul continent: Investitorii retrag peste 1 miliard de euro lunar

Investitorii de retail retrag mai mult de un miliard de euro pe lună din fondurile imobiliare din Europa, în condiţiile în care scăderea cererii şi o creştere a costurilor de împrumut ridică o serie de îngrijorări cu privire la evaluarea proprietăţilor comerciale, raportează Bloomberg.

Aceste răscumpărări au însemnat că activele nete totale deţinute de fondurile imobiliare europene deschise şi tranzacţionate la bursă au scăzut cu peste 10%, ajungând la 180,7 miliarde de euro din decembrie 2022 până la sfârşitul anului trecut, arată datele compilate de Morningstar.

În timp ce investitorii sunt nervoşi în special în ceea ce priveşte piaţa imobiliară comercială din SUA din acest moment, temeri similare s-au instalat în Europa în această săptămână, obligaţiunile emise de Deutsche Pfandbriefbank AG scăzând din cauza expunerii lor la această piaţă. Fondurile imobiliare reprezintă o ameninţare la adresa stabilităţii financiare, deoarece reprezintă 40% din pieţele CRE din zona euro, au avertizat anul trecut oficialii Băncii Centrale Europene.

Nepotrivirea dintre lichiditatea oferită investitorilor în fondurile imobiliare şi natura „nelichidă” a activelor acestora a fost evidenţiată în urma votului pentru Brexit, când multe dintre fondurile din Marea Britanie au fost nevoite să suspende tranzacţiile şi să vândă rapid activele în urma unei creşteri bruşte a cererilor de răscumpărare.

„Multe fonduri deschise sunt presate să vândă pentru a satisface cererile de răscumpărare în creştere”, a scris săptămâna trecută Oliver Salmon, cercetător la Savills Plc.

Cu toate acestea, se aşteaptă ca perspectivele pentru CRE să se îmbunătăţească în cursul acestui an, dacă BCE începe să reducă ratele dobânzilor şi dacă povestea scăderii sustenabile a inflaţiei se dovedeşte a fi adevărată.

Răscumpărările în Europa au depăşit 1 miliard de euro în fiecare dintre ultimele trei luni ale anului 2023, arată datele Morningstar. Investitorii germani, care trebuie să dea un preaviz cu un an înainte de a putea retrage banii, au retras peste 750 de milioane de euro din fondurile imobiliare europene în ultimele cinci luni ale anului, potrivit Barkow Consulting.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#retrageri #imobil #miliarde

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza avertizează că decizia Statelor Unite de a impune sancțiuni companiilor petroliere rusești Lukoil și Rosneft poate declanșa o adevărată „bombă atomică” pentru securitatea energetică a României și Republicii Moldova. Washingtonul a anunțat măsuri drastice care obligă toate băncile și companiile din lume să înceteze colaborarea cu Lukoil și subsidiarele sale unde deține peste 50% până la 21 noiembrie.

Potrivit lui Sturza, aceste sancțiuni vizează reacția Rusiei față de procesul de pace, iar efectul lor va fi resimțit în lanț în Europa de Est. Lukoil și Rosneft produc anual aproximativ 270 de milioane de tone de hidrocarburi, din totalul de 516 milioane tone al Rusiei. Circa 30% din acest volum merge la export — în India, Ungaria, Slovacia și Serbia, dar și indirect în România.

„Aici avem o mare problemă. În comparație cu alte state care au limitat deja activitatea Lukoil, în România și Republica Moldova autoritățile au fost extrem de relaxate”, a scris Sturza, amintind o discuție cu un înalt oficial român care i-a spus: „lucrează, plătesc taxe, Dumnezeu cu ei”.

Fostul premier menționează că Lukoil deține circa 20% din piața de retail în ambele țări, iar în Republica Moldova compania controlează aproape 50% din importul de motorină și 100% din cel de combustibil de aviație. „Să substitui aceste volume într-un timp scurt va fi foarte greu”, avertizează Sturza, subliniind că și în România situația e critică: rafinăria Petrotel Lukoil, cu o capacitate de 2,4 milioane de tone — 25% din totalul național — ar putea întâmpina dificultăți majore.

Lukoil operează circa 300 de stații peco în România și 100 în Republica Moldova. Acestea nu vor fi închise imediat, însă după 21 noiembrie va fi necesară o licență specială de tranziție. „Eu personal, pe ambele maluri ale Prutului, le spuneam autorităților — vom avea o problemă! Trebuia impusă vânzarea activelor Lukoil. Răspunsul a fost mereu același: ‘totul va fi bine’. Ca să înțelegem cât de influenți sunt rușii pe la noi”, a adăugat Sturza.

În opinia sa, se impune de urgență crearea unui grup de lucru la Chișinău pentru a limita pagubele economice și energetice. Singura soluție viabilă ar fi Rompetrol și, doar limitat, Petrom, „alții mari prieteni cu roșii”, scrie fostul premier.

În final, Sturza face trimitere la o decizie controversată din 2007, când kazahii au intrat pe piața românească prin preluarea Rompetrol. „La reproșul marinarului agitat, eu am răspuns: timpul ne va arăta cine a avut dreptate”, a încheiat el.

#lokoil #sanctiuni #Trump