Uzina Topaz, conectată la o corporaţie militară din Rusia, a intrat în insolvabilitate

13 Feb. 2024, 09:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Feb. 2024, 09:58 // Actual //  bani.md

Uzina Topaz, sub controlul Corporației Unită Producătoare de Motoare (ODK) din Rusia și aflată sub regimul sancțiunilor occidentale, a oficializat intrarea în procedura de insolvabilitate, conform unei cereri depuse de compania CPD-Industrial Grup SRL din Chișinău.

CPD-Industrial Grup SRL este deținută de Olga Baciu, sora lui Mircea Baciu, proprietarul rețelei de magazine Bomba. Acestă companie închiriază spații comerciale de la Uzina Topaz și este considerată unul dintre principalii pretendenți la terenul pe care se află uzina.

Anchetând situația, RISE Moldova a adus în atenție atât tentativele ODK de a vinde pachetul majoritar de acțiuni deținut la uzină, cât și impunerea de restricții asupra bunurilor uzinei la sfârșitul anului trecut. Mai mult, administratoarea uzinei, Inna Linnik, a fost inclusă în lista sancțiunilor de către Ucraina, în ciuda deținerii dublei cetățenii, atât a Rusiei cât și a Republicii Moldova.

Această evoluție adâncifică criza prin care trece Uzina Topaz, subliniind complexitatea situației financiare și geopolitice în care se află.

Anul trecut, în cadrul unei anchete RISE Moldova, s-a dezvăluit legătura uzinei Topaz cu Rusia, în special cu industria militară. Specializată în fabricarea de motoare cu turboreacție și turbopropulsoare, ODK, compania-mamă a uzinei, se află pe lista companiilor sancționate de SUA ca urmare a invaziei ruse în Ucraina.

Uzina Topaz a fost pusă la vânzare în anul precedent, dar licitația a eșuat. În august 2023, a avut loc o nouă licitație, câștigată de compania OOO „BIZBF” din Moscova. Cu toate acestea, ODK neagă că ar fi înstrăinat pachetul majoritar de acțiuni la Topaz.

Întreprinderea Topaz a depus o notificare privind inițierea negocierilor cu creditorii pentru o restructurare extrajudiciară și a solicitat instanței suspendarea executărilor silite ale bunurilor sale. Motivul invocat a fost dificultatea de a efectua operațiuni financiare prin conturile bancare, după ce instituția financiară a reziliat contractul de deservire a cardurilor și decontări. Aceasta a fost percepută ca o consecință a includerii în lista de sancțiuni a companiei ruse АО ОДК.

Instanța a intentat procedura de insolvență a Topaz, punând restricții pe bunurile uzinei. Cu toate acestea, ODK a notificat Agenția de Investiții că este în continuare proprietarul pachetului majoritar de acțiuni și că nu a fost efectuată nicio activitate investițională care să cadă sub incidența legislației referitoare la securitatea statului.

Desi solicitările de comentarii nu au avut succes, situația continuă să evolueze, iar autoritățile monitorizează îndeaproape evenimentele legate de uzina Topaz din Chișinău.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Sept. 2026, 10:27
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
29 Sept. 2026, 10:27 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria publică a Republicii Moldova se menține în parametri acceptabili raportat la produsul intern brut și nu pune în pericol capacitatea statului de a-și onora obligațiile financiare, a declarat ministrul Finanțelor, Victoria Belous, în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4.

Potrivit ministrului, peste 60% din datoria publică provine din surse externe, iar puțin peste 30% din surse interne. Cu toate acestea, nivelul total al datoriei, raportat la PIB, rămâne unul gestionabil.

„Raportat la produsul intern brut, această datorie este în parametrii acceptabili și în parametri care nu pun în pericol capacitatea noastră de a ne efectua plățile și obligațiile pe creditele luate”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul Finanțelor a avertizat că subiectul datoriei publice nu ar trebui utilizat pentru a induce panică în societate.

„Aici tot nu trebuie să speculăm și să băgăm frică în oameni”, a spus Belous.

În opinia sa, principala provocare pentru autorități nu este nivelul actual al datoriei, ci destinația banilor împrumutați. Ministra susține că fondurile atrase de stat ar trebui orientate în primul rând către investiții capabile să genereze valoare adăugată, și nu către acoperirea cheltuielilor curente.

„Cea mai mare provocare este ca sumele pe care le împrumutăm să le direcționăm către investiții, pentru că această sumă să dea plusvaloare și să nu fie utilizată în cheltuielile curente”, a explicat ministrul.

Belous a precizat că Republica Moldova contractează anual împrumuturi atât de pe piața externă, cât și de pe cea internă. O parte dintre aceste resurse sunt alocate strict unor proiecte investiționale, în baza condițiilor stabilite prin acordurile de finanțare.