Șor a rămas cu buza umflată! Fiscul a dispus blocarea a șase conturi bancare de la Moldindconbank

Șase conturi bancare ale lui Ilan Șor la Moldindconbank au fost identificate și blocate, anunță Serviciul Fiscal de Stat, ca urmare a unei sesizări depuse de banca respectivă. Această decizie vine în urma investigațiilor efectuate după mai multe anchete semnate de RISE Moldova, care au evidențiat legături ale lui Ilan Șor și ale persoanelor apropiate acestuia cu diverse activități controversate.

Printre investigațiile semnate de RISE Moldova se numără și una care a dezvăluit că, în timp ce banii erau transferați din trei bănci moldovene implicate în scandalul „Frauda bancară”, compania braziliană Embraer a livrat două avioane noi către doi beneficiari din Moldova. Unul dintre acești beneficiari a fost identificat ca fiind Ilan Șor, primind o navă Embraer Legacy 650, în timp ce cealaltă a fost destinată oligarhului Vladimir Plahotniuc.

Procurorii anticorupție, pe baza unor probe solide, au cerut o pedeapsă de 19 ani de închisoare pentru Ilan Șor pentru acuzații de spălare de bani și escrocherie. Cu toate acestea, judecătorul a decis o pedeapsă mult mai mică, de doar 7,5 ani, iar măsura arestului la domiciliu a fost revocată, permițându-i acuzatului să fie eliberat imediat din sala de judecată.

În urma acestei decizii controversate, concubina judecătorului a deschis un salon de cosmetică în Aeroportul Internațional Chișinău, direct controlat de inculpat. De acolo, partenera judecătorului și sora vitregă a lui Ilan Șor au călătorit spre capitalele modei, Paris și Milano. Între timp, Ilan Șor a devenit fugit de justiție, iar judecătorul a devenit un pasager frecvent spre Israel, țara de origine a inculpatului.

De asemenea, șase companii conectate la familia Shor au fost implicate în tranzacții suspecte în cadrul „Spălătoriei rusești”. Informațiile bancare analizate de RISE Moldova dezvăluie că peste 22 de milioane de dolari au fost transferați în conturile ShorHolding prin intermediul unor firme fantomă din Marea Britanie și Noua Zeelandă. Până în prezent, autoritățile din Moldova nu au comentat oficial despre aceste tranzacții.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.