Cererea globală de gaze naturale lichefiate va crește cu peste 50% până în 2040, estimează Shell

Cererea globală de gaze naturale lichefiate (GNL) va crește cu peste 50% în următorii 15 ani, determinată de trecerea de la cărbune industrial la gaz în Asia, a declarat Shell în cea mai recentă perspectivă anuală privind GNL, scrie Financial Times.

Raportul publicat miercuri a arătat că cererea de GNL ar urma să ajungă la 625 până la 685 de milioane de tone în 2040, de la 404 milioane de tone în 2023. China va domina probabil creșterea cererii de GNL în acest deceniu, în timp ce în următorul deceniu, Asia de Sud și Asia de Sud-Est vor conduce cererea, deoarece au tot mai multă nevoie de combustibil pentru a-și alimenta centralele electrice pe bază de gaz, a declarat Shell.

“China va domina probabil creșterea cererii de GNL în acest deceniu, deoarece industria sa încearcă să reducă emisiile de carbon prin trecerea de la cărbune la gaz”, a declarat Steve Hill, vicepreședinte executiv al Shell Energy.

“Având în vedere că sectorul siderurgic pe bază de cărbune din China este responsabil pentru mai multe emisii decât totalul emisiilor din Marea Britanie, Germania și Turcia la un loc, gazul are un rol esențial în combaterea uneia dintre cele mai mari surse de emisii de carbon și de poluare a aerului local din lume”, a adăugat acesta.

Potrivit previziunilor ICIS și Rystad, importurile de GNL ale Chinei din 2024 ar trebui să revină la aproape 80 de milioane de tone, de la aproximativ 70 de milioane de tone în 2023, depășind recordul de 78,79 milioane de tone din 2021.

În următorul deceniu, producția internă de gaze în scădere în unele părți din Asia de Sud și Asia de Sud-Est ar putea determina o creștere a cererii de GNL, deoarece aceste economii au nevoie de combustibil pentru centralele electrice pe bază de gaz sau pentru industrie.

Raportul Shell a prezis un echilibru între cererea în creștere și noua ofertă, dar a precizat că vor fi necesare investiții semnificative în infrastructura de import de gaze.

“Pe termen mediu, cererea latentă de GNL – în special în Asia – va consuma noua ofertă care se așteaptă să intre pe piață în a doua jumătate a anilor 2020”, se arată în raportul Shell.

Comerțul global cu GNL a crescut cu 1,8%, ajungând la 404 milioane de tone metrice în 2023, a precizat Shell, cel mai mare trader de GNL din lume, în perspectivele sale anuale privind GNL pentru 2024.

Acesta a mai spus că prețurile și volatilitatea prețurilor au fost peste mediile istorice, limitând creșterea economică, și că piața este încă “corectă din punct de vedere structural” din cauza reducerii livrărilor rusești către Europa în urma războiului din Ucraina și a creșterii limitate a ofertei, notează Reuters.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#shell #LNG #cerere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.