Apropourile ușurele ale lui Sturza în raport cu performanțele guvernării PAS: „Prițăpul” gâfâie rău

14 Feb. 2024, 13:19
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Feb. 2024, 13:19 // Actual //  bani.md

Marea agitație politică a început în Republica Moldova, odată cu tot mai multe persoane care își exprimă intenția de a candida la președinția țării. Această efervescență politică a fost remarcată de fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza, într-un comenatriu pe Facebook.

„Unii – mai naivi, dornici să se afle în treabă, alții (majoritatea) – agenți de influență ai rușilor cu acte în regulă, aflați în misiune de ‘destabilizare’. Mai frumoși, mai urâți, mai deștepți, mai proști. Avem de toate! Dar… Toți fără nicio șansă! De ce? Pentru că sunt așa cum sunt, iar următorul președinte va fi… Maia Sandu!”, a declarat Sturza, exprimându-și convingerea.

Sturza susține că Maia Sandu este singura persoană cu dreptul moral și performanța politică necesare pentru a fi președinte, contrar „performanțelor” modeste ale altor candidați. El subliniază importanța realismului și maturității politice în gestionarea acestei situații, evidențiind necesitatea unor acțiuni concrete în domenii precum justiția, infrastructura, agricultura și cultura.

Cu toate acestea, Sturza atrage atenția că alegerile parlamentare nu sunt atât de sigure, iar actuala administrație se confruntă cu dificultăți. El îndeamnă la acțiune promptă în vederea abordării problemelor din diverse domenii, subliniind că schimbarea este posibilă cu efort și determinare.

„Și asta, contrar „performanțelor” modeste ale unor „camarazi” de duzină, care se complac la guvernare. Cu un pic de realism și maturitate politică, se poate rezolva și această poveste cu „prițăpul” politic. Oricum, doar ea (în mare) trage carul schimbării. Aici e și problema de esență. Alegerile parlamentare nu sunt atât de certe. „Prițăpul” gâfâie rău. E timpul, dacă nu e prea târziu, să se apuce de treabă. Ceva pe la justiție, ceva pe la infrastructură, agricultură și cultură. Vorba poetului începător”, conchide fostul premier.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.