Prietenul lui Plahotniuc și chinezii, în topul celor mai mari importatori de grâu din Republica Moldova

Anul 2023 a marcat o creștere semnificativă a exporturilor de grâu din Republica Moldova către România, stabilind astfel România ca fiind prima destinație de export pentru grâul moldovenesc. Conform datelor furnizate de Asociația Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere, dintr-un volum total record de 1,136 milioane de tone de grâu exportat din Republica Moldova în întregul an 2023, 707 mii tone, adică 62%, au fost asimilate de piața din România.

Această cifră impresionantă marchează o creștere semnificativă față de anii precedenți. În 2022, exporturile de grâu din Republica Moldova către România au totalizat 160,2 mii tone, în timp ce în 2021 această cifră a fost de doar 39,7 mii tone. Economistul Iurie Rija de la Asociația Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere explică această creștere semnificativă prin factori vamali, logistici și statistici bine definiți.

„Boom-ul exporturilor de grâu moldovenesc în România are temei vamal, logistic și statistic bine definit”, a afirmat Rija.

În timp ce unele surse au speculat că cultura cerealieră ar avea o origine ucraineană, Rija respinge aceste afirmații, subliniind că exporturile record de grâu din Republica Moldova către România sunt ferm ancorate în realitatea vamală, logistică și statistică.

„Dacă în 2021 pe piața Republicii Moldova doar 17 companii au efectuat exporturi de grâu în România, atunci în 2023 numărul lor a crescut de 4,5 ori- până la 77. În această listă pentru anul 2023 vedem și cel mai mare exportator de produse agroalimentare din Republica Moldova- compania SRL Agrofloris-Nord (107,6 mii tone), care în anii precedenți nu a exportat grâu în România. Ce ține de importatorii de grâu moldovenesc în România, în 2023 pentru prima data au apărut 3 traideri internaționali mari, care împreună au înglobat un volum de 49% din total. Numărul companiilor importatoare a crescut de la 12 în 2021 la 56 în 2023, dintre care 35- importă grâu din R. Moldova în 2023 pentru prima dată, adică nu au fost operate de către ei tranzacții cu achiziții grâu MD pentr 2021, 2022. Este important de menționat că majoritatea firmelor din România sunt traideri, iar cerealele achiziționate sunt ulterior exportate”, mai spune Rija.

În plus, acest fenomen de creștere a exporturilor de grâu către România este în strânsă legătură cu situația geopolitică și economică din regiune. Începând cu conflictul din Ucraina din 2022, România a devenit principalul partener comercial al Republicii Moldova, înlocuind Turcia. Problemele logistice din porturile Mării Negre și cota impusă de Turcia pentru importurile de cereale au determinat trădării din Republica Moldova să își îndrepte atenția către România.

Companii moldovenești care au exportat grâu de origine MD în România, tone

Astfel, exporturile de grâu din Republica Moldova către România au devenit un punct luminos în peisajul comerțului de cereale al țării, reflectând o schimbare semnificativă și oportunități noi pentru agricultorii și exportatorii moldoveni.

În ceea ce privește, companiile importatoare din Republica Moldova, trei dintre ele au împărțit jumătate din cantitatea de grâu.

Este vorba de TOI COMMODTIES S.A, controlată de Trans-Oil a milionarului Vaja Jashi pritenul fostului lider PD Vlad Plahotniuc. Aceasta a importat 183,4 mii tone de grâu. COFCO INTERNATIONAL SRL, parte a grupului COFCO, cea mai mare companie agro-alimentară din China – 93,2 mii tone și QUADRA COMMODITIES S.A subsidiara companiei moldovenești cu acel nume și administrată de Elena Ilcenco – 71 mii tone.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#Grîu #export #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.