Piața imobiliară. Se forțează creșterea prețurilor

Analiza pieței imobiliare din Chișinău indică o evoluție complexă și dinamică în ultimii ani, cu perioade de scădere, stagnare și creștere a prețurilor, influențate de o serie de factori economici și sociali.

În perioada post-criză, între 2008 și 2018, piața imobiliară din Republica Moldova a traversat o perioadă dificilă, caracterizată de scăderi semnificative ale prețurilor apartamentelor. Cu toate acestea, începând cu anul 2018, s-au înregistrat primele semne de revenire, iar prețurile au început să crească treptat. Această tendință ascendentă s-a accentuat în anii următori, cu creșteri semnificative în 2020 și 2021, de 13,7%, respectiv 15,1%.

În 2022 și începutul anului 2023, piața imobiliară a cunoscut o perioadă de încetinire sau chiar de scădere a prețurilor, reflectând o anumită instabilitate și incertitudine în economie și pe piața imobiliară. Cu toate acestea, începând cu trimestrul III din 2023, s-a observat o ușoară înviorare, iar în trimestrul IV din 2023, prețurile apartamentelor noi au înregistrat o creștere de 4,9%.

În paralel cu evoluția prețurilor, accesibilitatea creditelor imobiliare a cunoscut o ușoară îmbunătățire, datorată scăderii dobânzilor. Cu toate acestea, cererea pentru credite imobiliare a rămas relativ stabilă sau chiar a scăzut, conform datelor furnizate de Biroul Național de Statistică. În luna ianuarie 2024, volumul creditelor imobiliare acordate a înregistrat o scădere de 13% față de luna decembrie 2023.

În ceea ce privește volumul lucrărilor de construcții, acesta a înregistrat o scădere de 2,5% în anul 2023 față de anul precedent. Reducerea lucrărilor de construcții noi și a lucrărilor de întreținere și reparații curente a fost compensată parțial de o creștere semnificativă a lucrărilor de reparații capitale și a altor lucrări de construcții, precum demolări sau amenajarea terenurilor.

O privire de ansamblu arată, că în următoarea perioadă prețurile la imobile în Chișinău vor continua să crească, în condițiile în care numărul autorizațiilor de construcție este în descreștere pe fundalul unei cereri în ascensiune de apartamente. În anul 2023 s-au eliberat 2252 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în descreștere cu 2,1%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #majorare #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.