Ucraina începe să trimită fermierii pe front. Imaginile din satelit arată că nu s-a mai recoltat tot terenul arat

Eforturile de mobilizare din Ucraina încep în cele din urmă să lovească și sectorul agricol, crucial pentru veniturile țării vecine. Peste 31.000 de ucraineni au murit până acum apărându-și țara de invazia rusă, astfel că și alte sectoare cheie ale economiei ar putea avea în curând probleme cu forța de muncă.

Poreclită în occident „coșul de pâine al Europei”, Ucraina are un rol crucial în stocurile alimentare globale. Înainte de invazia Rusiei, agricultura din țara vecină contribuia anual 11% din PIB.

După mobilizările din 2022 și 2023, a venit rândul fermierilor să meargă pe front, iar acest lucru ar putea avea un impact major asupra finanțelor Ucrainei. Lucrătorii din agricultură, obișnuiți cu folosirea echipamentelor grele, ar putea fi soldați buni, dar operațiunile de semănare din acest an vor suferi.

În 2023, în jur de 9% din terenul arat din Ucraina nu a mai fost și recoltat, potrivit unei analize a imaginilor din satelit, citată de Bloomberg. Procentul ar putea crește semnificativ în 2024.

Exporturile de grâne din Ucraina au fost în ultimele luni o sursă de conflict în cadrul Uniunii Europene, dar dacă veniturile țării vecine scad simțitor în acest an, și eforturile de apărare militară vor suferi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#front #Cereale #razboi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.